2ra-1215/16 — Declararea nulă a contractului de donație și obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului

Prima instanţă, Judecătoria Orhei: V. Cupcea dosarul nr. 2ra-1215/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chișinău: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bostan Lidia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Bostan împotriva lui Ceban Iurie, Casian Victor și Casian Mariana cu privire la declararea nulă a contractului de donație și obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Bostan Lidia și menținută hotărârea Judecătoriei Orhei din 25 februarie 2015, c o n s t a t ă La 21 mai 2014, Bostan Lidia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ceban Iurie, Casian Victor și Casian Mariana cu privire la declararea nulă a contractului de donație și obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului.

În motivarea acţiunii, reclamanta Bostan Lidia a indicat că a conviețuit în concubinaj cu pîrîtul Ceban Iurie în perioada anilor 1986-1989. În timpul concubinajului cu Ceban Iurie, reclamanta a procurat de la pîrîții Casian Victor și Casian Mariana casa de locuit, terenul și construcțiile accesorii amplasate în raionul Rezina, satul Ciorna, str. N. Gribov 24, contra sumei de 5000 lei, bani ce i-au aparținut exclusiv dînsei din vinderea unui bun imobil din Ucraina. Susține reclamanta că dat fiind faptul că nu avea desfăcută căsătoria la acel moment cu fostul soț și avea domiciliu înregistrat în Ucraina, a încheiat tranzacția de cumpărare a imobilului nominalizat ca contract de donație pe numele concubinului Ceban Iurie.

Invocă Bostan Lidia că la moment relația dintre dînsa și Ceban Iurie s-a înrăutățit, pîrîtul este plecat de mult timp peste hotarele țării și locul aflării lui nu-l cunoaște. Reclamanta locuiește în continuare în imobilul procurat de ea împreună cu copiii din prima căsătorie, însă fără acordul lui Iurie Ceban nu poate perfecta viza de domiciliu copiilor în imobilul respectiv, astfel apar dificultății la angajarea în cîmpul muncii, înregistrarea la medic, în instituții de învățămînt sau perfectarea actelor de identitate. 1 Solicită reclamanta declararea nulă a contractului de donație nr. 3041 din 22 iunie 2006 și recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului din raionul Rezina, satul Ciorna, str. N. Gribov 24. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 25 februarie 2015, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanţa de judecată a constatat că Bostan Lidia nu a probat nici un temei prevăzut de lege pentru declararea nulității contractului de donație. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015, a fost respins apelul declarat de către Bostan Lidia și menținută hotărârea Judecătoriei Orhei din 25 februarie 2015. Instanța de apel a considerat justă concluzia instanței de fond privind netemeinicia acțiunii, nefiind constatat nici un temei legal de declarare a nulității absolute a contractului de donație. Or, la judecarea pricinii reclamanta-apelantă nu a prezentat nici o probă pertinentă în susținerea pretențiilor sale, cele invocate de dînsa purtînd un caracter declarativ.

La 03 martie 2016, Bostan Lidia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015 şi hotărârii Judecătoriei Orhei din 25 februarie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului, Bostan Lidia a invocat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat prevederile legale cu privire la nulitatea actelor juridice și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Menționează recurenta Bostan Lidia că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că donatorii – Casian Victor și Casian Mariana nu și-au exprimat consimțămîntul de a gratifica sau mulțumi donatarul – Ceban Iurie fără a urmări în schimb un scop de obținere a căruiva profit, deoarece intimații Casian Victor și Casian Mariana au confirmat că au primit bani din numele lui Iurie Ceban de la Bostan Lidia pentru înstrăinarea bunului imobil în litigiu. Consideră recurenta că în cazul în care contractul numai formal poartă denumirea de donație, însă adevărata voință a părților contractante poartă un alt caracter, actul juridic dat urmează a fi declarat nul cu repunerea părților în situația anterioară convenției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2015 a fost expediată în adresa recurentei Bostan Lidia la 28 decembrie 2015, însă nu conțin date cu privire la recepționarea acesteia. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Bostan Lidia la 03 martie 2016 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 20 aprilie 2016, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de către Bostan Lidia cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Intimații nu şi-au valorificat dreptul procedural respectiv şi nu au depus referinţă în termenul stabilit.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Bostan Lidia este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). 2 Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Bostan Lidia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţele ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut argumentul recurentei Bostan Lidia precum că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că intimații Casian Victor și Casian Mariana au confirmat că au primit bani din numele lui Iurie Ceban de la Bostan Lidia pentru înstrăinarea bunului imobil în litigiu, deoarece materialele cauzei nu conțin un asemenea înscris, recurenta-reclamantă neprezentînd probe pertinente și concludente ce ar demonstra faptul că contractul de donație a fost încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic, și anume un contract de vînzare-cumpărare (actul juridic simulat).

Mai mult ca atît, intimații-pîrîți Casian Victor și Casian Mariana nu s-au prezentat în ședința de judecată și nici au depus referință, prin care să confirme că au primit de la recurenta Bostan Lidia suma de 5000 lei pentru procurarea casei de locuit, terenul și construcțiile accesorii amplasate în raionul Rezina, satul Ciorna, str. N. Gribov 24. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv 3 numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bostan Lidia ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Bostan Lidia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4