2rac-145/16 — Încasarea penalităților de intirziere și a dobinzii de intirziere

Dosarul nr. 2rac-145/16 Prima instanță: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (jud. Gh.Mîţu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Panov, A. Pahopol, M. Moraru) DECIZIE 08 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecători: Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Mariana Pitic Oleg Sternioală examinînd recursurile declarate de Societatea pe Acţiuni „Moldovagaz” şi de Societatea pe Acţiuni „Termoelectrica” împotriva deciziei din 04 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chişinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind încasarea penalității, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La data de 22 august 2014, SA „Moldovagaz” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „Termoelectrica” solicitînd iniţial încasarea de la pîrît în beneficiul său a penalităţii în sumă de 1691632,90 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 3547994,25 lei pentru neachitarea în termen a gazelor furnizate în perioada ianuarie- martie 2014, precum şi a taxei de stat în mărime de 50000 lei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că în baza contractului nr.601 din 31 decembrie 2012, încheiat între SA „Moldovagaz” şi SA „CET-1”, pe parcursul lunilor ianuarie- martie 2014, pîrîtului i-au fost livrate gaze naturale în volumele indicate în contract în sumă de 92163190,53 lei, achitările nefiind efectuate conform clauzelor stipulate în contractul nr.601. Prin încheierea din 30 octombrie 2014 a judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău s-a admis cererea SA „Moldovagaz” cu privire la înlocuirea părţilor în proces şi s-a înlocuit în proces SA „CET-1” cu succesorul în drepturi SA „CET- 2”.

La data de 30 octombrie 2014, SA „Moldovagaz” a depus o cerere privind modificarea cuantumului acţiunii, prin recalcularea penalităţii şi dobînzii de întîrziere pînă la data de 22 octombrie 2014, solicitînd încasarea de la pîrît a penalităţii în mărime de 2191023,12 lei şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 5314981,87 lei, pentru neachitarea în timp a gazelor naturale, utilizate de către SA ”CET 1” în baza contractului nr.601 din 31 decembrie 2012, precum şi a taxei de stat în sumă de 50000 lei. La data de 26 noiembrie 2014, SA „Moldovagaz” a înaintat o cerere privire la 1 majorarea cuantumului acţiunii, prin recalcularea penalităţii şi a dobînzii de întîrziere pînă data de 25 noiembrie 2014, solicitînd încasarea suplimentară de la SA „CET-2”, ca succesor de drepturi a SA „CET-1”, în urma reorganizării prin absorbire, a penalităţii în mărime 1021780,35 lei şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 2478633,83 lei.

La data de 04 februarie 2015, SA „Moldovagaz” a depus o cerere modificare şi concretizare a cerinţelor din acţiune, solicitînd încasarea de la „CET-2 ca succesor de drept a SA „CET-1”, în urma reorganizării prin absorbire, a penalităţii în sumă de 2142884,10 lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de 5314981,89 lei şi a taxei de stat în sumă de 50000 lei. Prin hotărîrea din 14 mai 2015 a judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, s-a admis parţial acţiunea înaintată de SA „Moldovagaz” şi s-a încasat de la SA „CET-2” în beneficiul SA „Moldovagaz” penalitatea în sumă de 1071442,05 lei şi a taxei de stat în mărime de 32143,26 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia din 04 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău s-au respins apelurile depuse de SA „Moldovagaz” şi de SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La data de 23 decembrie 2015, SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea parțială a hotărârilor instanțelor judecătorești în partea respingerii acțiunii şi în partea dată de a fi pronunțată o nouă hotărîre de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că atît prima instanță, cît şi instanța de apel au dat o apreciere eronată situațiilor de fapt şi temeiurilor de drept ale cauzei, care şi au dus la adoptarea unei hotărîri eronate în partea micșorării neîntemeiate a penalităților, precum şi în partea respingerii pretențiilor privind încasarea dobînzii de întîrziere solicitate în acțiune. Susţine că, lipsa surselor băneşti la debitor necesare pentru achitarea datoriei rezultate din obligaţiile pecuniare, nu pot servi drept temei pentru eliberarea de la achitarea dobînzii de întîrziere, specificînd că această urmează a fi încasată de la data punerii debitorului în întîrziere.

Remarcă că, practica judiciară reiterează că dobînda de întîrziere urmează a fi încasată de drept, chiar dacă nu a fost stabilită prin contract şi trebuie să întrunească condiţiile, după cum urmează: obligaţia debitorului să constea în plata unei sume de bani, să fie lichidă şi exigibilă. Afirmă că, instanţele ierarhic inferioare au constatat că pentru o singură încălcare nu pot fi aplicate două sancţiuni, însă, modalităţile de încasare a prejudiciului pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor sunt încasarea penalităţii de întîrziere şi încasarea dobînzii de întîrziere. Opinează că instanțele ierarhic inferioare, la examinarea cauzei, privind încasarea dobînzii de întîrziere, nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii şi au dat o interpretare eronată normelor de drept material.

La data de 26 ianuarie 2016, SA „Termoelectrica” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea hotărârilor instanțelor judecătorești în partea admiterii pretențiilor din acțiune şi pronunțarea în partea dată a unei noi hotărîri de respingere a acțiunii. Susține că, instanțele judecătorești au interpretat eronat Legea şi nu au aplicat 2 Legea care trebuia a fi aplicată. Consideră că, nu i se poate imputa în totalitate faptul neachitării plăţilor pentru consumul de gaze naturale, iar în cazul dat urmau a fi aplicate corespunzător dispoziţiile art. 602 alin. (1) şi art. 624 alin. (5) Cod civil, în cazul dat lipsind vinovăţia sa în neexecutare.

Or, rezultînd din faptul că întreprinderile care activează în sectorul energetic se află în interconexiune existînd legături de lanţ, neachitarea de către una dintre ele a plăţilor pentru anumite servicii sau marfa le pune în imposibilitate pe celelalte să-şi execute obligaţiile faţă de alţi furnizori din sistem. Astfel, SA „Moldovagaz” furnizează gaze naturale către SA „Termoelectrica”, care la rîndul său furnizează energie electrică şi termică către consumatori. Indică că, această situaţie este generată şi de neajustarea în termen a tarifelor la serviciile prestate de recurentă, astfel încît prin această omisiune nu sunt acoperite integral cheltuielile întreprinderii, situaţie ce-i agravează şi mai mult starea financiar- economică.

Susţine că, în prezent, „Termoelectrica” SA a stins integral datoria pentru care a fost calculată penalitatea adjudecată prin hotărârile judecătoreşti contestate, astfel încît este cert că aceasta depăşeşte deja suma datoriei, fiind şi excesivă în condiţiile curente în care se află Republica Moldova, inclusiv prin prisma la aceea că penalitatea a cărei încasare este solicitată de SA „Moldovagaz” nu are o acoperire în raport cu obligaţiile consumatorilor faţă de recurentă. Accentuează că, „Termoelectrica” SA este o întreprindere de menire socială strategică, 100% din acţiunile căreia aparţin statului.

Situaţia financiară precară a fost constatată şi de Parlamentul R. Moldova prin Legea nr. 188 din 28 septembrie 2014, Legea nr. 148 din 30 iulie 2015 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică, cît şi de Guvernul R. Moldova prin hotărârea acestuia nr.983 din 22 decembrie 2011. Specifică că, întîrzierea în achitarea datoriei pentru consumul de gaze naturale s- a datorat imposibilităţii acumulării sumelor datorate de la consumatori pentru perioada în care actul normativ nominalizat oferă acestora o amînare/eşalonare a achitărilor pentru serviciile prestate de „Termoelectrica” SA.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a adoptat decizia contestată la data de 04 noiembrie 2015, iar la data de 17 noiembrie 2015 a fost expediată în adresa participanţilor la proces, conform scrisorii de însoţire (Vol. II, f.d.67), însă date despre recepţionarea acesteia lipsesc. La data de 23 decembrie 2015, SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva deciziei din 04 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, ceea ce denotă că recursul este în termen. Concomitent, Colegiul reţine că în lipsa confirmărilor ce ar atesta recepţionarea deciziei din 04 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău de către SA „Termoelectrica”, consideră că recursul declarat de SA „Termoelectrica” la data de 26 ianuarie 2016, este în termen.

3 În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 06 aprilie 2016 a Curţii Supreme de Justiţie completul din 3 judecători a considerat recursurile admisibile şi a decis examinarea acestora în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificînd legalitatea actului de dispoziţie contestat, prin prisma argumentelor invocate şi a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie va respinge recursul declarat de SA „Moldovagaz” şi va admite recursul declarat de SA „Termoelectrica” şi va casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi va pronunţa o nouă hotărîre de respingere a cerinţelor înaintate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform art. 512 Cod civil, (1) În virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. (2) Obligaţia poate fi pură şi simplă sau afectată de modalităţi. (3) Prestaţia trebuie să fie posibilă şi determinată sau determinabilă, să nu contravină legii, ordinii publice şi bunelor moravuri. Conform art. 514 Cod civil, Obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Conform art. 572 Cod civil, (1) Temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. (2) Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

În conformitate cu art. 118 alin.(1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiile sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 130 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii.

Atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă, fiind investite cu judecarea pricinii în speţă, rezultînd din temeiurile şi obiectul acţiunii, incorect au concluzionat asupra temeiniciei cerinţei înaintate în partea încasării penalităţii de întîrziere în mărime de 1071442, 05 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 32143, 26 lei. 4 Concomitent, Colegiul remarcă că instanţele ierarhic inferioare corect au decis asupra respingerii cerinţei cu privire la încasarea dobînzii de întîrziere, doar că legea invocată nu este aplicabilă speţei, iar normele aplicate au fost interpretate eronat.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 31 decembrie 2012 între SA „Moldovagaz”, ca furnizor şi SA „CET-1”, ca consumator, a fost încheiat contractul nr. 601 de furnizare a gazelor naturale consumatorului noncasnic în anul 2013, obiectul fiind furnizarea gazelor naturale la locul de consum precum şi reglementarea raporturilor dintre furnizor şi consumator privind furnizarea, condiţiile de utilizare, evidenţă şi plata gazelor naturale (Vol.I. f.d.16-22). Conform pct.3.3.

al contractului încheiat, s-a convenit că plata costului gazelor naturale furnizate se efectuează în lei, prin transfer bancar pe contul curent a furnizorului pentru livrarea reală a gazelor, determinată conform datelor echipamentului de măsurarea a gazelor, în prima jumătate a lunii curente-nu mai tîrziu de data de 16, iar pentru volumul de gaze furnizat în a doua jumătate a lunii, determinat conform datelor echipamentului de măsurare a gazelor-nu mai tîrziu de data limită indicată în factura de plată a contravalorii gazelor naturale consumate, cu perfectarea actului de primire-predare a gazelor şi a facturii fiscale. Plata se consideră efectuată la data încasării mijloacelor băneşti pe contul curent al furnizorului (Vol.I, f.d.18).

Tot aici, este de menţionat că pct. 3.6 al aceluiaşi contract prevede că în caz de neachitare pînă la data limită indicată în factură a contravalorii gazelor naturale consumate, furnizorul este în drept să calculeze şi să expună spre plată consumatorului o penalitate, conform legislaţiei, echivalentă ratei de refinanţare stabilită de Banca Naţională a Moldovei, valabilă în perioada efectuării calcului, la suma datorată şi pentru fiecare zi de întîrziere în corespundere cu prezentul contract (Vol.I, f.d.18). Colegiul reţine că prin Acordul Adiţional nr.1 din 31 decembrie 2013 la contractul nr.601 din 31 decembrie 2012 de furnizare a gazelor naturale consumatorului noncasnic în anul 2013, încheiat între SA „Moldovagaz” şi SA „CET- 1”, s-a prelungit acţiunea contractului nr.601 din 31 decembrie 2012 pînă la data de 30 iunie 2014 (Vol.I, f.d.14).

Prin Acordul Adiţional nr.2 din 30 iunie 2014 la contractul nr.601 din 31 decembrie 2012 de furnizare a gazelor naturale consumatorului noncasnic în anul 2013, încheiat între SA „Moldovagaz” şi SA „CET-1”, s-a prelungit acţiunea contractului nr.601 din 31 decembrie 2012 pînă la data de 31 decembrie 2014 (Vol.I, f.d.15). Materialele pricinii relevă că în baza contractului menţionat supra şi Acordurile Adiţionale a acestuia, pîrîtului i-au fost livrate gaze naturale în volumul indicat în sumă totală de 92163190, 53 lei. În acest sens, Colegiul precizează că în baza facturii fiscale din 31 ianuarie 2014, se atestă că pentru luna ianuarie 2014 au fost livrate gaze naturale în volum de 9850930 m3 la suma de 55716466,04 lei (Vol.I, f.d.11).

Conform bonului de control eliberat de SA „Moldovagaz” rezultă că SA „CET- 1” urma să efectueze achitarea pentru gazele livrate în ianuarie 2014 pînă la data de 15 februarie 2014 (Vol. I, f.d.159). Din Actul de primire-predare din 31 ianuarie 2014 a gazelor naturale livrate în ianuarie 2014, rezultă că consumatorului, la caz SA „CET-1”, i-au fost livrate gaze naturale în volum de 9850930 m3 (Vol.I, f.d.160). Conform facturii fiscale din 28 februarie 2014, se confirmă că pentru luna 5 februarie 2014 au fost livrate gaze naturale în volum de 9581797 m3 la suma de 54194260, 56 lei (Vol.I, f.d.10). Conform bonului de control eliberat de SA „Moldovagaz” rezultă că SA „CET- 1” urma să efectueze achitarea pentru gazele livrate în februarie 2014 pînă la data de 15 martie 2014 (Vol. I, f.d.162).

Din Actul de primire-predare din 28 februarie 2014 a gazelor naturale livrate în februarie 2014, rezultă că SA „CET-1” i-au fost livrate gaze naturale în volum de 9581797 m3 (Vol.I, f.d.163). Factura fiscală din 31 martie 2014 denotă că pentru luna martie 2014 au fost livrate gaze naturale în volum de 4429632 m3 la suma de 25053821, 41 lei (Vol.I, f.d.9). Conform bonului de control eliberat de SA „Moldovagaz” rezultă că SA „CET- 1” urma să efectueze achitarea pentru gazele livrate în martie 2014 pînă la data de 15 aprilie 2014 (Vol. I, f.d.165). Din Actul de primire-predare din 31 martie 2014 a gazelor naturale livrate în martie 2014, rezultă că SA „CET-1” i-au fost livrate gaze naturale în volum de 4429632 m3 (Vol.I, f.d.166).

La acest capitol, Colegiul remarcă că SA „CET-2”, succesorul SA „CET-2”, nu neagă faptul consumului a gazelor naturale în volumul indicat, ceea ce se confirmă şi din poziţia expusă în referinţa la cererea de chemare în judecată (Vol.I, f.d.41). Astfel, SA „Moldovagaz”, prin cererea de chemare în judecată cu concretizările ulterioare, solicită încasarea din contul pîrîtului a penalităţii pentru perioada 24 februarie 2014-22 octombrie 2014, în mărime de 2142884,10 lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de 5314981, 89 lei şi taxa de stat în mărime de 50000 lei. Prin hotărîrea din 14 mai 2015 a judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău s-a admis acţiunea parţial, iar cuantumul penalităţii a fost redus cu 50 % şi s-a dispus încasarea penalităţii în mărime de 1071442, 05 lei.

Totodată, s-au încasat şi cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 32143 lei. Cerinţa cu privire la încasarea dobînzii de întîrziere a fost respinsă (Vol. I, f.d.190, 192-195). Prin decizia din 04 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău s-au respins apelurile depuse de SA „Moldovagaz” şi de SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe (Vol. II, f.d.61-67). În contextul dat, Colegiul menţionează că instanţele ierarhic inferioare constatînd că penalitatea ar fi disproporționat de mare şi în consecinţă micşorînd-o cu 50%, nu au luat în considerare şi faptul că însăşi aflarea recurentului SA „Termoelectrica” în întîrziere ţine de interconexiunea raporturilor întreprinderilor ce activează în sectorul energetic.

La acest capitol, Colegiul remarcă că aceste circumstanţe au fost constatate de instanţele ierarhic inferioare, doar că au constituit temei de micşorare a cuantumului penalităţii încasate. În această ordine de idei, Colegiul reţine că s-a constatat cu certitudine că SA „Moldovagaz” livra gaze naturale către SA „CET-1” şi SA „CET-2”, iar acestea la rîndul lor livrau energie termică SA „Termocom” care în consecinţă o furnizau consumatorilor finali. Conform pct. 2.2.8 al Hotărîrii Guvernului al RM nr. 983 din 22 decembrie 2001cu privire la restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău, SA „Termocom”, SA 6 „CET-1” şi SA „CET-2” sînt principalele entităţi responsabile pentru alimentarea cu energie termică.

Începînd cu anul 2010, aproximativ 76% din volumul necesar de energie termică al SA „Termocom” a fost achiziţionat de la cele două centrale de cogenerare SA „CET-1” (13%) şi SA „CET-2” (63%). Restul (24%) a fost produs de către cele 19 centrale termice ale SA „Termocom”. Din pct. 2.4 al Hotărîrii Guvernului al RM nr. 983 din 22 decembrie 2001 cu privire la restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău, referitor la gazele naturale, rezultă că principalele întreprinderi din sector sînt SRL „Chişinău-Gaz” şi SA „Moldovagaz”. Gazele naturale pentru SA „CET-1” şi SA „CET-2”, precum şi centralele termice ale SA „Termocom” sînt furnizate de SRL „Chişinău-Gaz”, fondator fiind SA „Moldovagaz”, unde SAD „Gazprom” din Federaţia Rusă este acţionar majoritar.

De asemenea, SRL „Chişinău-Gaz” furnizează gaze şi proprietarilor privaţi de cazane individuale. În contextul normelor precitate, Colegiul relevă că aceste societăţi se află într-o interconexiune, inclusiv şi cu consumatorii finali, iar achitările, de asemenea, depind de executarea obligaţiilor de către fiecare în parte. Mai mult, Colegiul ia în considerare şi faptul că rezultînd din prevederile pct. 10 Hotărîrii Guvernului al RM nr. 191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora, plata pentru încălzire pe parcursul sezonului rece trebuie să fie achitată totalmente în termen de pînă la 1 august al anului de gestiune.

Pe parcursul sezonului de încălzire plata lunară minimă achitată de consumator pentru încălzire va constitui 40% din valoarea facturii lunare. Colegiul reiterează că circumstanţele expuse denotă suplimentar că aflarea în întîrziere a SA „Termoelectrica” în achitarea plăţilor pentru serviciile furnizate nu este imputabilă acesteia, cînd în condiţiile legii consumatorii finali beneficiază de facilităţi la termenul de efectuare a plăţilor lunare pentru sezonul de încălzire. În această ordine de idei, Colegiul decelează că din bonurile de control eliberate pentru lunile ianuarie, februarie, martie 2014 de către SA „Moldovagaz” către SA „CET-1” se profilează că achitarea integrală de către SA „CET-1” pentru gazele naturale livrate urma a fi efectuată pînă la data de 15 a lunii următoare.

Prin urmare, pornind de la faptul că consumatorii finali beneficiau, în contextul prevederilor legale enunţate supra, de posibilitatea de a achita pe parcursul sezonului de încălzire doar 40% din valoarea facturii lunare, iar totalmente pînă la 01 august, pîrîtul era în imposibilitate de a efectua plata integrală în termenul limită acordat în condiţiile cînd sezonul de încălzire era în curs. În atare circumstanţe, Colegiul consideră nefondată cerinţa SA „Moldovogaz” privind încasarea penalităţii din contul SA „Termoelectrica”. Astfel, conform art.624 alin.(1) Cod civil, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.

Conform aliniatului 5 al aceluiaşi articol debitorul nu este obligat să plătească penalitate în cazul în care neexecutarea nu se datorează vinovăţiei sale. 7 Colegiul relevă că, în principiu debitorul este ţinut să plătească clauza penală atunci cînd sunt întrunite toate condiţiile acordării de despăgubiri. Se cere deci, ca neexecutarea să provină din vina debitorului, să-i fie imputabilă, iar dacă el va dovedi cauza străină, va fi exonerat de plata clauzei penale. În speţă, Colegiul reţine că circumstanţele expuse supra şi, în principiu, constatate de instanţele ierarhic inferioare, relevă că întîrzierea în care s-ar afla SA „Termoelectrica”, invocată de SA „Moldovagaz”, nu este imputabilă pîrîtului.

Mai mult, această ipoteză este confirmată prin prevederile legale citate supra, iar argumentul recurentului SA „Moldovagaz” precum că nu ar fi demonstrată prin probe pertinente, este nejustificat. La caz, Colegiul reţine şi argumentul SA „Termoelectrica” precum că întîrzierea în achitarea datoriei s-a datorat imposibilităţii acumulării de la consumatorii finali a plăţilor pentru energia termică. Cu referire la argumentul recurentului SA „Termoelectrica” precum că a fost omis termenul pentru încasarea penalităţii pentru perioada ianuarie-octombrie 2014, instanţa de recurs îl consideră nefondat, deoarece în baza art. 268 lit.a) Cod civil, se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind încasarea penalităţii.

Conform art. 277 lit.a) Cod civil, cursul prescripţiei extinctive se întrerupe în cazul intentării unei acţiuni în modul stabilit. Tot aici, Colegiul menţionează că art. 60 alin.(2) Cod de procedură civilă permite reclamantului să modifice temeiul sau obiectul acţiunii, să mărească ori să reducă cuantumul pretenţiilor în acţiune. În acte context, Colegiul decelează că materialele cauzei, şi anume din cererea cu privire modificarea şi concretizarea cerinţelor, fiind anexat şi calcului penalităţii în acest sens, se atestă că penalitatea pretinsă de reclamant, este pentru perioada de 24 februarie 2014-22 octombrie 2014 (Vol.I, f.d.97-101), iar acţiunea a fost înaintată în instanţa de judecată la data de 22 august 2014, ceea ce denotă că termenul nu a fost omis, fiind respectat acest termen de 6 luni.

De asemenea, Colegiul consideră neîntemeiată şi cerinţa SA „Moldovagaz” privind încasarea dobînzii de întîrziere din contul SA ”Termoelectrica”, în următoarele circumstanţe. Colegiul reţine că SA „Moldovagaz”, ca temei întru solicitarea încasării dobînzii de întîrziere, a invocat prevederile art. art. 602 alin.(1), (2), 585, 619 alin.(1) Cod civil. Conform art. 602 alin. (1), (2) Cod civil, în cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedeşte că neexecutarea obligaţiei nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligaţiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. Conform art. 585 Cod civil, în cazul în care, conform legii sau contractului, obligaţia este purtătoare de dobîndă, se plăteşte o dobîndă egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei dacă legea sau contractul nu prevede o altă rată.

Conform art. 619 alin. (1) Cod civil, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În contextul dat, Colegiul menţionează că urmează să se facă distincţie între dobînda prevăzută de art.585 Cod civil şi cea prevăzută de art.619 Cod civil. 8 Dobînda prevăzută de art. 585 Cod civil are un caracter compensator şi reprezintă o remuneraţie pentru folosirea capitalului acordat de către creditor debitorului. Aceasta se aplică în cazurile în care, conform legii sau contractului, obligaţia e purtătoare de dobînda, la aplicarea acesteia neexistînd încălcare sau tardivitate în executarea obligaţiei.

În cazul dobînzii prevăzute de art. 619 Cod civil, aceasta reprezintă o modalitate de despăgubire pentru întîrzierea executării obligaţiilor pecuniare, considerîndu-se că are loc folosirea mijloacelor financiare străine. Folosirea mijloacelor financiare străine are loc în cazurile în care cumpărătorul reţine plata pentru bunurile procurate, clientul reţine plata pentru lucrările executate şi serviciile prestate, locatarul întîrzie să achite chiria etc. Concomitent, Colegiul precizează că în condiţiile legii, dobînda de întîrziere pentru întîrzierea executării obligaţiilor pecuniare curge de drept, chiar dacă nu a fost stabilită prin contract scris între părţi. Pentru curgerea de drept a dobînzilor de întîrziere se cer a fi îndeplinite următoarele condiţii: - obligaţia debitorului să constea în plata unei sume de bani.

Numai dacă obligaţia are ca obiect plata unei sume de bani, debitorul datorează dobînzi pentru întîrzierea executării obligaţiei; - obligaţia să fie lichidă. Dobînzile curg de drept numai în cazul în care cuantumul sumei datorate este precis determinat; - obligaţia să fie exigibilă. Numai dacă datoria debitorului a ajuns la scadenţă şi nu a fost executată, creditorul este îndreptat la plata sumei de bani şi a dobînzilor de întîrziere. Totodată, Colegiul remarcă că dobînda de întîrziere, rezultînd din prevederile legale, urmează a fi încasată de la data punerii debitorului în întîrziere. În speţă, Colegiul menţionează că în pct.3.3.

al contractului de furnizare a gazelor naturale consumatorului noncasnic, încheiat între SA „Moldovagaz” şi SA „CET-1”, termenul limită pentru achitarea lunară pentru livrarea reală a gazelor a fost stabilit pentru prima jumătate a lunii curente, dar nu mai tîrziu de data de 16, iar pentru volumul de gaze furnizat în a doua jumătate lunii, nu mai tîrziu de data limită indicată în factura de plată, ceea ce denotă că somaţia debitorului nu este necesară, rezultînd din prevederile art. 617 alin.(2) Cod civil. Conform art. 617 alin. (5) Cod civil, debitorul nu este în întîrziere atît timp cît prestaţia nu a avut loc din cauza unor împrejurări neimputabile debitorului. Astfel, în condiţiile legii, dacă executarea obligaţiei nu a fost făcută din motive ce nu-i pot fi puse în vina debitorului, acesta nu este în întîrziere, excepţie făcînd situaţia prevăzută de art. 618. Obstacolele în executarea obligaţiei exclud tergiversarea debitorului.

Atunci cînd obstacolele în executare au doar caracter temporar, acestea exclud tergiversarea executării obligaţiei doar pentru acele perioade. Se poate susţine că aflarea în întîrziere a debitorului are la bază principiul răspunderii cu vinovăţie. Întîrzierea obiectivă a executării nu serveşte motiv pentru repararea prejudiciului cauzat de întîrziere, însă serveşte un indiciu al necesităţii notificării creditorului despre aceste împrejurări.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că la caz întîrzierea pîrîtului invocată de SA „Moldovagaz”, nu îi este imputabilă, ceea ce denotă că în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 602 alin.(1), (2) Cod civil, invocate de SA „Moldovagaz”, deoarece circumstanţele ce au cauzat-o sunt, în esenţă, o consecinţă a normelor legale reiterate supra, în condiţiile cărora consumatorii finali au beneficiat de facilităţi la efectuarea 9 plăţilor lunare în sezonul de încălzire, prin achitare parţială a indicilor facturaţi, iar achitarea integrală fiind stabilită pînă la 01 august. În consecinţă, Colegiul consideră eronată şi aplicarea prevederilor art. 626 alin.(2) Cod civil de către instanţele ierarhic inferioare, deoarece reclamantul pretinde dobînda de întîrziere rezultînd din prevederile art. art. 602 alin.(1), (2), 585, 619 Cod civil, dar nicidecum nu pretinde repararea prejudiciului pentru partea neacoperită prin clauza penală.

Cu referire la cheltuielile de judecată pretinse de reclamant în cererea de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare, Colegiul conchide că acestea rămîn pe seama reclamantului, rezultînd din prevederile art. 94 Cod de procedură civilă. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate contrar normelor de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de SA „Moldovagaz” şi de a admite recursul declarat de SA „Termoelectrica, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care se resping pretenţiile înaintate.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Moldovagaz”. Se admite recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Termoelectrica”.

Se casează decizia din 04 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău şi hotărârea din 14 mai 2015 a judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind încasarea penalității, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care: -Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind încasarea penalității, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecători: Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Mariana Pitic Oleg Sternioală 10