1re-150/2022 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 01 decembrie 2021, procesul penal în privința inculpatului lui Lozovan Artiom, în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost încetat, pe motiv că părțile s-au împăcat. De la inculpat s-a încasat în beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 3.360 lei.

Instanța de fond a constatat că Lozovan Artiom, la 31.05.2021, în perioada de timp de la orele 11:30 până la orele 15:15, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în apartamentul nr. X, de pe bd. XXXX, mun. Chișinău, de unde, pe ascuns a sustras un laptop de model Acer, în valoare de 13.000 lei și un laptop de model Asus, în valoare de 6.000 lei, care aparțin lui Velenciuc Serghei și cu bunurile sustrase, a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate o daună în proporții considerabile, în sumă totală de 19.000 lei. 1 Instanța a statuat că astfel, inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, Totodată, potrivit acordului de împăcare, partea vătămată Velenciuc S. careva pretenții de ordin material cât și moral față de inculpat nu are și prejudiciul i-a fost recuperat integral.

Procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Galina Balan a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Apelantul a invocat că, prin sentința Judecdtoriei Strășeni din 28.04.2017, inculpatul a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f), 85 Cod penal la 3 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar pentru minori. Prin urmare, la momentul săvârșirii infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în privința părții vătămate Serghei Velenciuc, inculpatul avea antecedentul penal nestins, circumstanță care exclude posibilitatea aplicării în privința lui prevederile art. 109 Cod penal, respectiv nefiind posibilă încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, recursul a fost respins, ca fiind depus peste termen. Instanța de recurs a statuat că chiar dacă procurorul a depus cerere de apel împotriva sentinței, aceasta urmează a fi examinată în ordine de recurs, or, potrivit art. 437 alin. (1) pct. 4) CPP, pot fi atacate cu recurs alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac. Respectiv, actele cauzei atestă faptul că, sentința a fost pronunțată integral la 01.12.2021, fiind înmânată acuzatorului de stat, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar, cu contrasemnarea procurorului Galina Balan. Totodată, recursul procurorului Galina Balan a fost depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la data de 17.12.2021. Astfel, recursul a fost depus în a 17- ea zi de la data pronunțării și înmânării sentinței din 01.12.2021. Totodată, procurorul nu a solicitat repunerea în termen și nu a invocat careva motive și temeiuri în acest sens. Prin urmare, recursul procurorului, urmează a fi respins, ca fiind depus peste termenul legal stabilit.

În virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 25 august 2022, procurorul adjunct al Procurorului General, Marcel Dimitraș, a declarat recurs în anulare, solicitând casarea deciziei menționate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de recurs. Recurentul menționează că tеrmеnul de declarare а contestării а început să curgă din data de 02.12.2021 și s-a încheiat lа 17.12,2021. Or, acuzatorul de stat а declarat apel împotriva sentinței în а 15 zi și, respectiv, urmеаză а fi considerat са depus în termeni legali. Decizia instanței de apel urmează а fi саsаtă, deoarece este afectată de un viciu fundamental, fiind înсălсаtе grav drepturile recurentului, în același timp, în саdrul 2 procedurii de examinare а recursului au fost admise erori de drept, cu dispunerea rеjudесării cauzei penale în ordine de recurs pentru саrе nu este prevăzută саlеа de atac apelul, la Curtea de Ареl Chișinău, în alt complet de judecată. În drept, recursul în anulare este întemeiat pe art. 452 alin. (1), 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), 453 alin. (1), 454, 455 alin. (1), (2) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 din protocolul nr. 7 CtEDO, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenita pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Hotărârea judecătorească definitivă, împiedică redeschiderea, reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea pronunțată. Însă, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Conform art. 53 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, la examinarea cauzei penale în instanța de judecată, procurorul reprezintă învinuirea în numele statului și prezintă în ședința de judecată probele acuzării. Totodată, în pofida acestor prevederi legale, în recursul vizat nu sunt invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la circumstanțele precise de fapt și de drept conținute în hotărârea contestată, cu indicarea normelor legale concrete care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate ale recurentului care reprezintă învinuirea în numele statului, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, la drepturile și libertățile garantate de Convenita pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, la Constituția Republicii Moldova, nefiind indicat nici modul și măsura în care încălcările esențiale presupuse ale recurentului - care reprezintă învinuirea în numele statului, ar fi afectat hotărârile atacate, astfel încât acestea să obțină natura unui viciu fundamental capabil să genereze temeiul desființării hotărârii irevocabile atacate, omițându-se completamente și argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens și indicarea unor concrete erori de drept la capitolul dat (pct. 6. din decizie). Ori, simpla trimitere la art. art. 452 alin. (1), 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), 453 alin. (1), 454, 455 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, dar fără a fundamenta contrarietatea relevanțelor din hotărârea contestată cu dispozițiile normelor citate, cât și cu împrejurările 3 sumare invocate de recurent, că decizia: „este afectată de un viciu fundamental, fiind înсălсаtе grav drepturile recurentului, în același timp, în саdrul procedurii de examinare а recursului au fost admise erori de drept”, nu identifică, în mod rezonabil, nicio critică în aspectul viciului fundamental și nu echivalează cu un argument (pct. 6. din decizie). Dacă ar proceda la examinarea recursului în anulare formulat de o asemenea manieră, instanța de recurs în anulare s-ar substitui autorului lui în invocarea argumentelor de viciu fundamental, fapt care ar echivala, neîntemeiat, cu un control din oficiu, care este impropriu procedurii recursului în anulare. Rezultă, că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare al procurorului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legale de recurent. Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursurilor în anulare, dacă se constată că acestea nu îndeplinesc cerințele legale de conținut. Prin urmare, dat fiind că recursul în anulare de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), (2), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de procurorul adjunct al Procurorului General, Marcel Dimitraș, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, în privința condamnatului Lozovan Artiom, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Victor Boico 4