1ra-1411/2020 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești, din 28 februarie 2018, Nogai Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de organizarea angajării persoanelor în câmpul muncii în țară și în străinătate, precum și funcții de control și administrare a muncii pe un termen de 4 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, în perioada lunilor noiembrie - decembrie 2012, Nogai Mihail aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Țurcan Victor și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, având intenția comiterii infracțiunii de trafic de ființe umane, prin înșelăciune, manifestată prin promisiuni prealabile de achitare integrală la finele efectuării lucrărilor de reconstrucție ce urmau a fi efectuate în incinta unui spital din XXXXX, profitând de poziția de vulnerabilitate a victimelor, exprimată în situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale și de aflare a acestora pe teritoriul unui stat străin, au recrutat, au transportat, au transferat, au primit și au adăpostit un grup de persoane printre care Elena Ioniță și Maria Artamaniuc în XXXXX, pe care le-au exploatat prin muncă. 1 Astfel, în luna noiembrie 2012, o persoană neidentificată de organul de urmărire penală pe nume „Edic”, care acționa împreună și de comun acord cu Mihail Nogai, Victor Țurcan și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, în vederea realizării intențiilor sale infracționale, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, profitând de poziția de vulnerabilitate a victimelor manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, prin înșelăciune că vor fi bine remunerate, le-a recrutat pe Elena Ioniță și Maria Artamaniuc, propunându-le să efectueze lucrări de renovare a unor încăperi din incinta unui spital din XXXXX, promițându-le că vor fi remunerate, pentru munca prestată cu suma de 1000,00 ruble rusești fiecare pentru o zi lucrată. Ulterior, tot în luna noiembrie 2012, persoana neidentificată de organul de urmărire penală pe nume „Edic”, acționând împreună și de comun acord cu Mihail Nogai, Victor Țurcan și alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, le-a întâlnit pe Elena Ioniță și Maria Artamaniuc la gara „Kievschii” din or. Moscova, Federația Rusă, le-a organizat transportarea, iar Mihail Nogai le-a transportat în XXXXX, unde le-a adăpostit într-o încăpere din spitalul ce urma a fi renovat, după care a transferat victimele către Victor Țurcan. În luna noiembrie 2012, Victor Țurcanu le-a primit pe Elena Ioniță și Maria Artamaniuc și urmând realizarea scopului infracțional, împreună cu Mihail Nogai au repartizat victimelor volumul de lucru necesar de efectuat, urmând ca la finele lucrărilor să le achite pentru fiecare zi de muncă suma de 1000 ruble rusești fiecăreia, sumă care din motive inventate de aceștia nu a fost achitată victimelor.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabili pentru prima instanță, cu dispunerea achitării inculpatului. În motivarea apelului a indicat, că: - de către partea acuzării nu au fost prezentate probe în vederea demonstrării comiterii de către inculpat a infracțiunii incriminate, și anume a realizării acțiunilor de recrutare, transportare, transfer sau primire a părților vătămate Ioniță Elena și Artmaniuc Maria, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare comercială prin muncă, săvârșită prin abuz de poziția de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de către două sau mai multe persoane; - instanța de judecată a reflectat numai unele pasaje ale declarațiilor martorilor audiați și mai mult nu au fost specificate integral cele declarate de către părțile vătămate Ioniță Elena și Artmaniuc Maria; - instanța de judecată nu a analizat probele care au fost administrate și anume declarațiile părților vătămate Ioniță Elena și Artamaniuc Maria, a martorilor ce au fost 2 audiați în cadrul cercetării judecătorești la solicitarea părții apărării și anume - Munteanu Veronica, Zaharco Carolina; - pe parcursul urmăririi penale a fost prezente încălcări de procedură care au afectat iremediabil legalitatea procesului penal instrumentat în privința inculpatului; - ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă și corespunzător adusă la cunoștință lui Nogai Mihail, în cadrul cauzei penale cu nr.2015515288, atribuit în cadrul cauzei penale. - Totodată apelantul a atras atenția că învinuirea a fost înaintată exclusiv numai în baza probelor care au fost acumulate în cadrul cauzei penale cu nr.2015515080, din care a fost disjunsă cauza penală nr.2015515288;

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2019, apelul avocatului Bargan Iurie în numele inculpatului a fost admis, cu casarea parțial a sentinței, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Nogai Mihail a fost considerat condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de transportarea și angajarea persoanelor peste hotarele țării pe un termen de 4 ani. În rest dispozițiile sentinței s-au menținut.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, în ședința instanței de apel inculpatul nu s-a prezentat. Fiind dispusă aducerea silită a inculpatului, încheierea instanței de apel nu a fost posibil de executat dat fiind, că potrivit raportului prezentat de către subofițerul al SPJ Florești al IGP, s-a constatat, că din discuțiile avute cu localnicii XXXXX, inculpatul se află peste hotarele țării de o perioadă îndelungată și când se va întoarce nu cunosc. Totodată, potrivit informației prezentate instanței de apel din baza de date „ACCES”, Nogai Mihail a intrat pe teritoriul Republicii Moldova la data de 08.06.2018 prin punctul de trecere al Aeroportului Internațional Chișinău (f.d.62, vol.VI). Astfel, având în vedere că inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanța de apel și de a se apăra personal, la fel după cum s-a constatat și anterior în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, inculpatul se eschiva de la prezentare în fața instanței, a decis judecarea cauzei în lipsa inculpatului conform art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, constatând că inculpatul intenționat se eschivează de la prezentarea în fața instanței de judecată. Colegiul penal al instanței de apel a menționat și prevederile art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, 3 conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că reieșind din probele date rezultă că Nogai Mihail a săvârșit infracțiunea de trafic de ființe umane. Potrivit ordonanței procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și cauze Speciale, Demciucin Igor din 27.10.2016 (f.d.122 vol. IV) s-a constatat, că prin acțiunile sale intenționate, Nogai Mihail a săvârșit traficul de ființe umane, infracțiune prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, deși formularea învinuirii din ordonanță cuprinde semnul calificativ pentru încadrarea juridică a faptei și anume elementul – recrutarea victimei. La fel și instanța de fond a admis o eroare de drept în sensul, că în partea descriptivă a sentinței, descriind fapta criminală ca fiind dovedită a indicat, că activitatea infracțională a inculpatului a fost săvârșită „prin recrutare”, calificativ care lipsește în mențiunea despre punerea lui Nogai Mihail sub învinuire în calitate de învinuit în cauza penală din speță conform art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar în motivarea sentinței deja nu a indicat elementul –recrutarea victimei. În astfel de situație, instanța de apel a procedat conform prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 al.(2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță”. Faptul că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate nu poate fi reținut în favoarea inculpatului, fiind apreciat ca un drept la apărare al inculpatului, dar totodată nu generează achitarea acestuia, după cum se solicită în apelul declarat. Verificând materialele cauzei penale, în raport cu cele invocate de către apelant, instanța de apel a conchis asupra faptului că acestea sunt neîntemeiate și indică, că din materialele cauzei rezultă, că instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate pe cauză, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludentei, atât cele ale acuzării, cât și cele ale apărării. Instanța de fond după audierea martorilor nominalizați just a concluzionat, că declarațiile martorilor în sensul că inculpatul lucra de rând cu părțile vătămate și ceilalți muncitori și că el nu era responsabil de lucrul părților vătămate, nu indică și nu poate fi apreciat că inculpatul este nevinovat, mai mult, se combat prin declarațiile părților vătămate Artamaniuc Maria și Ioniță Elena date în cadrul procesului penal. În viziunea instanței de apel, în acțiunile ce i sau incriminat lui Nogai Mihail, se regăsesc elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute anume 4 de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, care se formează din două categorii de acțiuni de sine stătătoare legate între ele. Prima categorie poate avea următoarele varietăți: transportarea, transferarea, adăpostirea, primirea persoanei. Acțiunile infracționale din a două categorie pot fi realizate prin: înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei. Pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este necesară existența cel puțin a unei varietăți din prima categorie de acțiuni infracționale și cel puțin a uneia din a doua categorie de acțiuni menționate. Instanța de apel a considerat că argumentele privind nevinovăția inculpatului, expuse în apel de către avocat sunt vădit neîntemeiate, deoarece instanța de fond, dând o apreciere cuvenită probelor examinate și verificate în cadrul judecării cauzei în fond, just a considerat că acestea sunt suficiente și că cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. La fel, instanța de apel a indicat, că nu poate fi reținută și afirmația, precum că pe parcursul urmăririi penale a invocat existența încălcărilor de procedură care au afectat legalitatea procesului penal în privința inculpatului și anume că prin ordonanța de punere sub învinuire din 27 octombrie 2016, emisă în contumacie (în lipsa persoanei vizate în ordonanță), s-a dispus punerea sub învinuire a inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, pe care o consideră ilegală, precum și inculparea ulterioară a acestuia de comiterea infracțiunii incriminate, deoarece a fost depășit termenul de 3 luni stabilit de lege (art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod procedură penală), care nemijlocit a început a curge din data de 18.11.2015, moment în care a fost stabilit ca persoană ce posibil a comis infracțiunea incriminată. În acest aspect s-a reținut, că materialele dosarului atestă, că cauză penală în privința lui Nogai Mihail a fost disjunsă la 23.12.2015 din materialele cauzei penale nr. 2015515080, și anume în privința persoanelor neidentificate de către organul de urmărire penală, în baza elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) și 206 alin. (3) lit. b) Cod penal. Prin ordonanța din 27.10.2016 Nogai Mihail a fost pus sub învinuire în lipsa sa de săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe umane, în baza art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ordonanță care corespunzător a fost adusă la cunoștință lui Nogai Mihail în cadrul cauzei penale cu nr. 2015515288, la data de 11.02.2017, în prezența apărătorului. Afirmația invocată precum că învinuirea a fost înaintată exclusiv numai în baza probelor care au fost acumulate în cadrul cauzei penale cu nr.2015515080, din care a fost disjunsă cauza penală nr.2015515288 și că a început a curge din data de 18.11.2015, aceasta nu poate reținută în favoarea inculpatului. S-a constatat că, Nogai Mihail la data de 18.11.2015 nu avea nici un statut, nefiind aplicate în privința acestuia careva acte procedurale menționate mai sus, 5 ultimul fiind reținut la data de 11.02.2017, deja după adoptarea ordonanței de punere sub învinuire din data de 27.10.2016, astfel acest argument nu poate servi temei de casare a sentinței. Este neîntemeiată și nemotivată solicitarea invocată în apelurile declarate de casare a sentinței cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care inculpatul să fie achitat, dat fiind faptul că acțiunile inculpatului au fost corect încadrate și temeiuri de achitare instanța de apel nu a constatat în situația când probele cercetate și apreciate în coroborare au dovedit deplin vina lui Nogai Mihail în crima stabilită de instanța de fond. Faptul că inculpatul nu a recunoscut vina este apreciată ca o metodă de apărare a inculpatului, totodată nerecunoașterea vinei inculpatului nu poate fi echivalată cu achitarea lui, fiind constatată complet vina inculpatului, temeiuri de achitare nefiind stabilite. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că instanța de fond incorect a aplicat pedeapsa complementară în ambele sale forme sau sancțiunea articolului nominalizat prevede aplicarea uneia dintre ele adică, sau privarea de drept sau privarea de anumite funcții și nici într-un caz de ambele.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Bargan Iurie în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea integrală a deciziei și pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care inculpatului să fie achitat. În motivare recurentul a indicat că: - nu au fost examinate sub toate aspectele probele prin prisma art. 101 Cod de procedură penală; - concluziile expuse de instanțele de fond și de apel nu corespund aspectelor de fapt ce au fost stabilite în cadrul cercetării judecătorești; - nu au fost analizate declarațiile părților vătămate și martorii ce au fost audiați în cadrul cercetării judecătorești la solicitarea părții apărării și anume Munteanu Veronica și Zaharco Carolina; - nu a fost demonstrată prezența elementelor infracțiunii incriminate; - inculpatul a avut pe durata urmăririi penale și examinării cauzei penale o poziție consecvență și obiectivă, aspect care nu a fost luat în considerație de către instanța de fond.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. 6

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Potrivit textului recursului declarat de partea apărării în care se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele de fond au admis erori grave de fapt și de drept, care au afectat soluțiile instanțelor și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, Colegiul o consideră neîntemeiată, or, instanțele judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, cărora le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Nogai Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut sentința atacată. Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată 7 de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. De asemenea recursul invocat de avocatul Bargan Iurie este identic cu cererea de apel, ca urmare instanța de apel a dat răspuns la toate cerințele invocate și le-a argumentat pe larg. Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, invocat de recurent, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor incriminate, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în cele imputate. Necătând la faptul că inculpatul vina nu a recunoscut, instanțele de fond au constatat că vinovăția acesteia pe deplin a fost dovedită prin declarațiile martorilor care au fost audiați în conformitate cu prevederile legale și avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod penal, și materialele cauzei: procesului – verbal de audiere a părților vătămate Ionița Elena și Artamaniuc Maria, proces- verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.11.2015 potrivit căruia Artamaniuc Maria l-a recunoscut pe Nogai Mihail (f.d.175, vol. I), proces verbal de audiere a martorului Șveț Valerii, declarațiile inculpatului, care au fost cercetate atât în instanța de fond cât și în cea de apel și au demonstrat prezența elementelor infracțiunii. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunilor incriminate nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina lui, iar cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. De menționat că, neprezentarea inculpatului sau eschivarea de la participare în ședința de judecată nu favorizează situația ultimului. Inculpatul intenționat se eschiva de la ședința de judecată, având în vedere că era citat și au fost recepționate citații și ca urmare a fost anunțat în căutare, iar ședințele au fost amânate în rânduri repetate, fapt ce a generat tergiversarea examinării cauzei, desfășurându-se doar în urma prezentării de către avocatul său, Bargan Iurie, a cererii de examinare în lipsă. 8 Criticile formulate de recurent prin care se invocă aceleași motive ca și în apel, recursul fiind o copie a apelului, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea deciziei recurate. Astfel, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel, în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel. În același context, se reține că jurisprudența constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului, cu fiecare ocazie posibilă reamintește că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia, iar o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu actele cauzei. Respectiv, Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurentului precum că instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici urmează a se reține că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat în cauza de față. Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe. Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererea de recurs înaintată de avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului nu și-au găsit confirmarea.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul 9 Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Nogai Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iulie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 10