1ra-1411/2020 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-1411/2020 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1411/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Bargan Iurie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

NOGAI Mihail XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.03.2017 – 28.02.2018;

Instanța de apel: 23.03.2018 – 12.12.2019;

Instanța de recurs: 25.05.2020 – 24.06.2020.

c o n s t a t ă:

Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita activitate legată de organizarea angajării persoanelor în câmpul

muncii în țară și în străinătate, precum și funcții de control și administrare a muncii

pe un termen de 4 ani.

lunilor noiembrie - decembrie 2012, Nogai Mihail aflându-se pe teritoriul Federației

Ruse, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Țurcan Victor și alte

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, având intenția comiterii

infracțiunii de trafic de ființe umane, prin înșelăciune, manifestată prin promisiuni

prealabile de achitare integrală la finele efectuării lucrărilor de reconstrucție ce urmau

a fi efectuate în incinta unui spital din XXXXX, profitând de poziția de vulnerabilitate

a victimelor, exprimată în situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale

și de aflare a acestora pe teritoriul unui stat străin, au recrutat, au transportat, au

transferat, au primit și au adăpostit un grup de persoane printre care Elena Ioniță și

Maria Artamaniuc în XXXXX, pe care le-au exploatat prin muncă.

1

Astfel, în luna noiembrie 2012, o persoană neidentificată de organul de

urmărire penală pe nume „Edic”, care acționa împreună și de comun acord cu Mihail

Nogai, Victor Țurcan și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, în

vederea realizării intențiilor sale infracționale, aflându-se pe teritoriul Federației

Ruse, profitând de poziția de vulnerabilitate a victimelor manifestată prin situația

precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, prin înșelăciune că vor fi bine

remunerate, le-a recrutat pe Elena Ioniță și Maria Artamaniuc, propunându-le să

efectueze lucrări de renovare a unor încăperi din incinta unui spital din XXXXX,

promițându-le că vor fi remunerate, pentru munca prestată cu suma de 1000,00 ruble

rusești fiecare pentru o zi lucrată.

Ulterior, tot în luna noiembrie 2012, persoana neidentificată de organul de

urmărire penală pe nume „Edic”, acționând împreună și de comun acord cu Mihail

Nogai, Victor Țurcan și alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, le-a

întâlnit pe Elena Ioniță și Maria Artamaniuc la gara „Kievschii” din or. Moscova,

Federația Rusă, le-a organizat transportarea, iar Mihail Nogai le-a transportat în

XXXXX, unde le-a adăpostit într-o încăpere din spitalul ce urma a fi renovat, după

care a transferat victimele către Victor Țurcan.

În luna noiembrie 2012, Victor Țurcanu le-a primit pe Elena Ioniță și Maria

Artamaniuc și urmând realizarea scopului infracțional, împreună cu Mihail Nogai au

repartizat victimelor volumul de lucru necesar de efectuat, urmând ca la finele

lucrărilor să le achite pentru fiecare zi de muncă suma de 1000 ruble rusești fiecăreia,

sumă care din motive inventate de aceștia nu a fost achitată victimelor.

către avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului, care a solicitat casarea integrală a

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabili

pentru prima instanță, cu dispunerea achitării inculpatului.

În motivarea apelului a indicat, că:

- de către partea acuzării nu au fost prezentate probe în vederea demonstrării

comiterii de către inculpat a infracțiunii incriminate, și anume a realizării acțiunilor

de recrutare, transportare, transfer sau primire a părților vătămate Ioniță Elena și

Artmaniuc Maria, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare comercială prin

muncă, săvârșită prin abuz de poziția de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de către două

sau mai multe persoane;

- instanța de judecată a reflectat numai unele pasaje ale declarațiilor martorilor

audiați și mai mult nu au fost specificate integral cele declarate de către părțile

vătămate Ioniță Elena și Artmaniuc Maria;

- instanța de judecată nu a analizat probele care au fost administrate și anume

declarațiile părților vătămate Ioniță Elena și Artamaniuc Maria, a martorilor ce au fost

2

audiați în cadrul cercetării judecătorești la solicitarea părții apărării și anume -

Munteanu Veronica, Zaharco Carolina;

- pe parcursul urmăririi penale a fost prezente încălcări de procedură care au

afectat iremediabil legalitatea procesului penal instrumentat în privința inculpatului;

- ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă și corespunzător adusă la

cunoștință lui Nogai Mihail, în cadrul cauzei penale cu nr.2015515288, atribuit în

cadrul cauzei penale.

- Totodată apelantul a atras atenția că învinuirea a fost înaintată exclusiv numai

în baza probelor care au fost acumulate în cadrul cauzei penale cu nr.2015515080, din

care a fost disjunsă cauza penală nr.2015515288;

apelul avocatului Bargan Iurie în numele inculpatului a fost admis, cu casarea parțial

a sentinței, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și

s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după

cum urmează:

Nogai Mihail a fost considerat condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe 8 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de

transportarea și angajarea persoanelor peste hotarele țării pe un termen de 4 ani.

În rest dispozițiile sentinței s-au menținut.

instanței de apel inculpatul nu s-a prezentat.

Fiind dispusă aducerea silită a inculpatului, încheierea instanței de apel nu a fost

posibil de executat dat fiind, că potrivit raportului prezentat de către subofițerul al SPJ

Florești al IGP, s-a constatat, că din discuțiile avute cu localnicii XXXXX, inculpatul

se află peste hotarele țării de o perioadă îndelungată și când se va întoarce nu cunosc.

Totodată, potrivit informației prezentate instanței de apel din baza de date „ACCES”,

Nogai Mihail a intrat pe teritoriul Republicii Moldova la data de 08.06.2018 prin

punctul de trecere al Aeroportului Internațional Chișinău (f.d.62, vol.VI).

Astfel, având în vedere că inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanța de

apel și de a se apăra personal, la fel după cum s-a constatat și anterior în cadrul

judecării cauzei în instanța de fond, inculpatul se eschiva de la prezentare în fața

instanței, a decis judecarea cauzei în lipsa inculpatului conform art. 321 alin. (2) pct.

1) Cod de procedură penală, constatând că inculpatul intenționat se eschivează de la

prezentarea în fața instanței de judecată.

Colegiul penal al instanței de apel a menționat și prevederile art. 414 alin. (1)

Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

3

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel.

În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu

prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că

reieșind din probele date rezultă că Nogai Mihail a săvârșit infracțiunea de trafic de

ființe umane.

Potrivit ordonanței procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și cauze Speciale, Demciucin Igor din 27.10.2016 (f.d.122 vol. IV) s-a

constatat, că prin acțiunile sale intenționate, Nogai Mihail a săvârșit traficul de ființe

umane, infracțiune prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, deși formularea

învinuirii din ordonanță cuprinde semnul calificativ pentru încadrarea juridică a faptei

și anume elementul – recrutarea victimei.

La fel și instanța de fond a admis o eroare de drept în sensul, că în partea

descriptivă a sentinței, descriind fapta criminală ca fiind dovedită a indicat, că

activitatea infracțională a inculpatului a fost săvârșită „prin recrutare”, calificativ care

lipsește în mențiunea despre punerea lui Nogai Mihail sub învinuire în calitate de

învinuit în cauza penală din speță conform art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar

în motivarea sentinței deja nu a indicat elementul –recrutarea victimei.

În astfel de situație, instanța de apel a procedat conform prevederilor art. 415

alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „admite apelul, casând sentința parțial sau

total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 al.(2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță”.

Faptul că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate

nu poate fi reținut în favoarea inculpatului, fiind apreciat ca un drept la apărare al

inculpatului, dar totodată nu generează achitarea acestuia, după cum se solicită în

apelul declarat.

Verificând materialele cauzei penale, în raport cu cele invocate de către apelant,

instanța de apel a conchis asupra faptului că acestea sunt neîntemeiate și indică, că

din materialele cauzei rezultă, că instanța de fond, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate pe

cauză, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludentei, atât cele ale acuzării,

cât și cele ale apărării.

Instanța de fond după audierea martorilor nominalizați just a concluzionat, că

declarațiile martorilor în sensul că inculpatul lucra de rând cu părțile vătămate și

ceilalți muncitori și că el nu era responsabil de lucrul părților vătămate, nu indică și

nu poate fi apreciat că inculpatul este nevinovat, mai mult, se combat prin declarațiile

părților vătămate Artamaniuc Maria și Ioniță Elena date în cadrul procesului penal.

În viziunea instanței de apel, în acțiunile ce i sau incriminat lui Nogai Mihail, se

regăsesc elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute anume

4

de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, care se formează din două categorii de acțiuni

de sine stătătoare legate între ele. Prima categorie poate avea următoarele varietăți:

transportarea, transferarea, adăpostirea, primirea persoanei. Acțiunile infracționale

din a două categorie pot fi realizate prin: înșelăciune, abuz de poziție de

vulnerabilitate a victimei. Pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe

umane este necesară existența cel puțin a unei varietăți din prima categorie de acțiuni

infracționale și cel puțin a uneia din a doua categorie de acțiuni menționate.

Instanța de apel a considerat că argumentele privind nevinovăția inculpatului,

expuse în apel de către avocat sunt vădit neîntemeiate, deoarece instanța de fond, dând

o apreciere cuvenită probelor examinate și verificate în cadrul judecării cauzei în

fond, just a considerat că acestea sunt suficiente și că cu certitudine dovedesc

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

La fel, instanța de apel a indicat, că nu poate fi reținută și afirmația, precum că

pe parcursul urmăririi penale a invocat existența încălcărilor de procedură care au

afectat legalitatea procesului penal în privința inculpatului și anume că prin ordonanța

de punere sub învinuire din 27 octombrie 2016, emisă în contumacie (în lipsa

persoanei vizate în ordonanță), s-a dispus punerea sub învinuire a inculpatului pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, pe care o

consideră ilegală, precum și inculparea ulterioară a acestuia de comiterea infracțiunii

incriminate, deoarece a fost depășit termenul de 3 luni stabilit de lege (art. 63 alin. (2)

pct. 3) Cod procedură penală), care nemijlocit a început a curge din data de

18.11.2015, moment în care a fost stabilit ca persoană ce posibil a comis infracțiunea

incriminată.

În acest aspect s-a reținut, că materialele dosarului atestă, că cauză penală în

privința lui Nogai Mihail a fost disjunsă la 23.12.2015 din materialele cauzei penale

nr. 2015515080, și anume în privința persoanelor neidentificate de către organul de

urmărire penală, în baza elementelor constitutive ale componenței de infracțiune

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) și 206 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Prin ordonanța din 27.10.2016 Nogai Mihail a fost pus sub învinuire în lipsa sa

de săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe umane, în baza art.165 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal, ordonanță care corespunzător a fost adusă la cunoștință lui Nogai Mihail

în cadrul cauzei penale cu nr. 2015515288, la data de 11.02.2017, în prezența

apărătorului.

Afirmația invocată precum că învinuirea a fost înaintată exclusiv numai în baza

probelor care au fost acumulate în cadrul cauzei penale cu nr.2015515080, din care a

fost disjunsă cauza penală nr.2015515288 și că a început a curge din data de

18.11.2015, aceasta nu poate reținută în favoarea inculpatului.

S-a constatat că, Nogai Mihail la data de 18.11.2015 nu avea nici un statut,

nefiind aplicate în privința acestuia careva acte procedurale menționate mai sus,

5

ultimul fiind reținut la data de 11.02.2017, deja după adoptarea ordonanței de punere

sub învinuire din data de 27.10.2016, astfel acest argument nu poate servi temei de

casare a sentinței.

Este neîntemeiată și nemotivată solicitarea invocată în apelurile declarate de

casare a sentinței cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care inculpatul să fie achitat,

dat fiind faptul că acțiunile inculpatului au fost corect încadrate și temeiuri de achitare

instanța de apel nu a constatat în situația când probele cercetate și apreciate în

coroborare au dovedit deplin vina lui Nogai Mihail în crima stabilită de instanța de

fond.

Faptul că inculpatul nu a recunoscut vina este apreciată ca o metodă de apărare

a inculpatului, totodată nerecunoașterea vinei inculpatului nu poate fi echivalată cu

achitarea lui, fiind constatată complet vina inculpatului, temeiuri de achitare nefiind

stabilite.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că instanța de

fond incorect a aplicat pedeapsa complementară în ambele sale forme sau sancțiunea

articolului nominalizat prevede aplicarea uneia dintre ele adică, sau privarea de drept

sau privarea de anumite funcții și nici într-un caz de ambele.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6, 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea integrală a deciziei și

pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care inculpatului să fie achitat.

În motivare recurentul a indicat că:

- nu au fost examinate sub toate aspectele probele prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală;

- concluziile expuse de instanțele de fond și de apel nu corespund aspectelor de

fapt ce au fost stabilite în cadrul cercetării judecătorești;

- nu au fost analizate declarațiile părților vătămate și martorii ce au fost audiați

în cadrul cercetării judecătorești la solicitarea părții apărării și anume Munteanu

Veronica și Zaharco Carolina;

- nu a fost demonstrată prezența elementelor infracțiunii incriminate;

- inculpatul a avut pe durata urmăririi penale și examinării cauzei penale o poziție

consecvență și obiectivă, aspect care nu a fost luat în considerație de către instanța de

fond.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

6

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Potrivit textului recursului declarat de partea apărării în care se invocă ca

temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele de fond au admis erori

grave de fapt și de drept, care au afectat soluțiile instanțelor și când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, însă Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept

invocate de recurent.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, Colegiul o

consideră neîntemeiată, or, instanțele judecând cauza și verificând probele cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, cărora le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire

la vinovăția lui Nogai Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal.

Temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat

fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată

corect a menținut sentința atacată.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată

7

de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter

procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține

de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs. De asemenea recursul invocat de avocatul Bargan Iurie este identic cu cererea

de apel, ca urmare instanța de apel a dat răspuns la toate cerințele invocate și le-a

argumentat pe larg.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

invocat de recurent, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor

incriminate, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile

respective nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel, or

în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice

dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în cele imputate.

Necătând la faptul că inculpatul vina nu a recunoscut, instanțele de fond au

constatat că vinovăția acesteia pe deplin a fost dovedită prin declarațiile martorilor

care au fost audiați în conformitate cu prevederile legale și avertizați asupra

răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod penal, și materialele cauzei: procesului

– verbal de audiere a părților vătămate Ionița Elena și Artamaniuc Maria, proces-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.11.2015 potrivit căruia

Artamaniuc Maria l-a recunoscut pe Nogai Mihail (f.d.175, vol. I), proces verbal de

audiere a martorului Șveț Valerii, declarațiile inculpatului, care au fost cercetate atât

în instanța de fond cât și în cea de apel și au demonstrat prezența elementelor

infracțiunii.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunilor

incriminate nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în

cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina

lui, iar cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de

recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul

evitării răspunderii penale. De menționat că, neprezentarea inculpatului sau

eschivarea de la participare în ședința de judecată nu favorizează situația ultimului.

Inculpatul intenționat se eschiva de la ședința de judecată, având în vedere că era citat

și au fost recepționate citații și ca urmare a fost anunțat în căutare, iar ședințele au fost

amânate în rânduri repetate, fapt ce a generat tergiversarea examinării cauzei,

desfășurându-se doar în urma prezentării de către avocatul său, Bargan Iurie, a cererii

de examinare în lipsă.

8

Criticile formulate de recurent prin care se invocă aceleași motive ca și în apel,

recursul fiind o copie a apelului, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în

instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând

hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la

casarea deciziei recurate. Astfel, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva

diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel, în contextul oferirii

răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel.

În același context, se reține că jurisprudența constantă a Curții Europene pentru

Drepturile Omului, cu fiecare ocazie posibilă reamintește că echitatea unei proceduri

se apreciază în raport cu ansamblul acesteia, iar o hotărâre motivată, în sensul

legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină

motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției,

precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu actele cauzei.

Respectiv, Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurentului precum

că instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care

obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici

urmează a se reține că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor

și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat în cauza de față.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții

de Apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se

admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic

superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept,

fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea

probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților

la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea

influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în

cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din cererea de recurs înaintată de avocatul Bargan Iurie în numele

inculpatului nu și-au găsit confirmarea.

9

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bargan Iurie în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12

decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Nogai Mihail XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iulie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

10