1re-11/2019 — art. 313 CPP

La 11.07.2018, petiționara Schneider Eugenia, a depus plîngere împotriva ordonanței Procurorului în Procuratura raionului Căușeni, Lilia Agapie din 20.06.2018, cu privire la neînceperea urmăririi penale, ordonanței Procurorului în Procuratura raionului Căușeni, Ghenadie Moroz din 06.06.2018 cu privire la scoaterea de sub urmărire penală a bănuitei Budiștean Lidia, și ordonanțelor adjunctului Procuror-șef al Procuraturii raionului Căușeni, Vladislav Guzic, din data de 03.07.2018 și 25.06.2018, formulată în baza art. 313 Cod de procedură penală.

La 23.01.2018, petiționara Schneider Eugenia, a depus cerere în adresa IP Căușeni, prin care a solicitat atragerea la răspundere conform legislației cet. Budiștean Lidia, Musteață Petru, Falcă Veaceslav și Bîrnă Ion, care la 22.09.2016 în instanța de judecată, au dat posibil mărturii mincinoase, învinuind-o de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Codul Contravențional.

La 04.04.2018, în privința cet. Budiștean Lidia, de către SUP a IP Căușeni, a fost pornită cauza penală nr. 2018180192, în baza art. 312 alin.(1) Codul penal, care la 21.05.2018 a fost remisă procurorului în baza art. 289 Codul de procedură penală, iar în privința cet. Musteață Petru, Falcă Veaceslav și Bîrnă Ion materialele au fost disjungate într-o procedură separată

Prin Ordonanța Procurorului în procuratura raionului Căușeni, Ghenadie Moruz din 06.06.2018, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pe cauza penală nr. 2018180192 a bănuitei Budiștean Lidia, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal.

La 20.06.2018, procurorul în procuratura Căușeni, Lilia Agapie a emis ordonanța de neîncepere a urmării penale și clasarea procesului penal, pe marginea cererii depuse de Schneider Eugenia, cu privire la atragerea la răspundere conform legislației a cet. Budiștean Lidia, Musteață Petru, Falcă Veaceslav și Bîmă Ion.

Nefiind de acord cu ordonanțele menționate la 22.06.2018 și 03.07.2018 petiționara Schneider Eugenia, le-a contestat, la procurorul ierarhic superior, care prin ordonanța din 03.07.2018 a respins plângerile cet. Eugenia Schneider ca fiind neîntemeiate.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 03.10.2016, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația depusă de către Șchneider Eugenia împotriva procesului- 1 verbal și decizia cu privire la contravenție în baza art. 69 alin.(1) Codul contravențional.

La 19.10.2016 cet. Șchneider Eugenia, nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Căușeni din 03.10.2016, a contestat-o cu recurs la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16.11.2016, a fost admis recursul declarat de către Schneider Eugenia, fiind casată hotărârea Judecătoriei Căușeni din 03.10.2016, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 30.05.2017, a fost admisă contestația cet.Șchneider Eugenia împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și deciziei de sancționare contravențională în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional din 17.05.2016, cu anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare contravențională în baza art. 69 alin.(l) Cod contravențional din 17.05.2016 în privința lui Eugenia Schneider cu încetarea procesului contravențional din lipsa faptului contravenției.

Prin încheierea Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 09.08.2018, a fost respinsă plîngerea petiționarei Schneider Eugenia, împotriva ordonanței Procurorului în Procuratura raionului Căușeni, Lilia Agapie din 20.06.2018 cu privire la neînceperea urmăririi penale, ordonanței Procurorului în Procuratura raionului Căușeni, Ghenadie Moroz din 06.06.2018 cu privire la scoaterea de sub urmărire penală a bănuitei Budiștean Lidia, și ordonanțelor adjunctului Procuror-șef al Procuraturii raionului Căușeni, Vladislav Guzic, din data de 03.07.2018 și 25.06.2018, formulată în baza art. 313 Cod de procedură penală, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu încheierea dată, petiționara Schneider Eugenia a declarat recurs prin care a solicitat să fie casată încheierea și remisă cauza la reexaminare în aceeași instanță, în alt complet de judecată invocând faptul că, instanța de judecată greșit a ajuns la concluzia, că argumentele invocate în plîngere nu și-au găsit confirmare.

Prin decizia Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, a fost respins ca nefondat recursul declarat de către petiționara Schneider Eugenia, cu menținerea încheierii Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 09 august 2018. 13.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, instanța de fond, dispunînd respingerea plîngerii depuse de către petiționara Schneider Eugenia, a dat o apreciere corectă, obiectivă și multilaterală a tuturor acțiunilor efectuate de către organul de urmărire penală, or, argumentele invocate în cererea de recurs au servit obiect de examinare în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond. În sensul dat, instanța de recurs a considerat că, în instanța de fond au fost întreprinse toate acțiunile de urmărire penală în vederea stabilirii probelor utile, pertinente și concludente ce ar confirma sau infirma presupusele acțiuni ilegale ale cet. Budiștean Lidia, Musteață Petru, Bîrnă Ion și Falcă Veaceslav. Respectiv, de către organul de urmărire penală au fost efectuate mai multe acțiuni procesuale, manifestate prin audierea petiționarei Schneider Eugenia, cet. Budiștean Lidia, Musteată Petru, Bîmă Ion și Falcă Veaceslav, însă acțiunile petiționarului sunt apreciate drept o tentativă de a obține o soluție favorabilă acestuia. 2 Așa dar, aceste împrejurări denotă clar și evident că organul de urmărire penală a întreprins toate acțiunile legale posibile în vederea investigării tuturor circumstanțelor invocate de către petiționara Schneider Eugenia, însă alegațiile acestuia nu și-au găsit confirmare. Reieșind din cerințele și dezacordul petiționarei Schneider Eugenia cu acțiunile procesuale, nemijlocit cu refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea cauzei penale, instanța de recurs a menționat că de către acesta nu a fost invocată o careva încălcare a drepturilor asupra unui proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. Sub aspectul dat, urmează a se reține că petiționara Schneider Eugenia, își manifestă dezacordul nemijlocit cu analiza circumstanțelor invocate în plângerea sa, adică acesta nu este de acord nemijlocit cu aprecierea stării de fapt, însă în cazul dat, instanța de recurs nu poate obliga procurorul, de a dispune o nouă apreciere a probelor, doar axându-se pe dezacordul petiționarului, mai mult ca atât că aprecierea făcută de procuror a situației de fapt este corespunzătoare și corectă. Astfel, organul procuraturii, întemeiat a examinat plîngerea înaintată de petiționar, și i-a oferit un proces echitabil prin cercetarea multilaterală și multe- aspectuală a probelor existente din această cauză. La capitolul dat, instanța de recurs a reținut și faptul că în cadrul urmăririi penale nu au fost acumulate probe ce ar confirma existența unei bănuieli rezonabile privind comiterea pretinsei faptei ilegale, de vreme ce, organul de urmărire penală a întreprins toate măsurile în vedere soluționării cauzei sub toate aspecte, complet și obiectiv, or, recurentul manifestând dezacordul cu acțiunile organului de urmărire penală, nu a specificat prin ce se manifestă pretinsele încălcări. În contextul expus, instanța de recurs a menționat că, concluzia procurorului este una corectă și conformă situației de fapt, având în vedere că s-a stabilit cu certitudine că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, ordonanța procurorul în acest sens fiind motivată și justificată.

În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de recurs, petiționara Shneider Eugenia, a declarat recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia, cu transmiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță. Petiționara invocă dezacordul cu declarațiile martorilor învinuirii specificând că sunt contradictorii, ori, cauza a fost examinată unilateral.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul 3 reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărâri judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac”, se referă la hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac - în apel și în recurs și a devenit irevocabilă. Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată că recurentul contestă decizia instanței de recurs prin care s-a soluționat plângerea înaintată în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală, iar o atare hotărâre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat de către petiționara Shneider Eugenia, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de petiționara Shneider Eugenia XXX, împotriva deciziei Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 13 martie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 4