2ra-1615/14 — repararea prejudiciului material si moral

prima instanță – Gh. Gorun dosarul nr. 2ra-1615/14 instanța de apel – V. Pruteanu, M. Guzun, I. Cimpoi ÎNCHEIERE 28 mai 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Țurcan Anastasia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Țurcan Anastasia împotriva CCL 38 cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către CCL 38, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 05 iulie 2013, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 23 martie 2010 Țurcan Anastasia a depus cerere de chemare în judecată împotriva CCL 38 cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 1993 împreună cu familia a plecat la muncă peste hotare și împreună cu conducerea CCL 38 au deconectat toate sistemele inginerești, achitînd anticipat 47000 lei. La revenirea acasă în anul 1996, a constatat că apartamentul era deteriorat din cauza ploilor de pe acoperiș care au pătruns în interior. Din cauza imposibilității de cazare, a fost nevoită de a se caza la vecina sa, d-na Cașcaval, unde a aflat că în perioada lipsei sale a fost impusă de conducerea CCL 38 de a achita repetat plata serviciilor comunale. În anul 1997 ca rezultat al leziunilor corporale grave, reclamanta a nimerit într-o comă profundă, fiind internată în spital. La solicitarea conducerii CCL 38, fiica Anastasiei Țurcan a achitat încă odată facturile de plată a serviciilor comunale.

După o perioadă îndelungată de tratament, reclamanta a revenit în apartamentul său și l-a găsit devastat. Din cauza că era imposibil de locuit în imobil, a plecat cu traiul la sora sa în Soroca. Susține că chiar și sora ei a fost impusă de către pîrît să achite pentru serviciile comunale, deși în apartament nu locuia nimeni din anul 1993. Pînă la moment conducerea cooperativei include suma majorată în bonurile de plată fără careva explicații. Cere reclamanta încasarea de la pîrît a sumei de 100000 lei achitate conform facturilor, 200000 lei pentru deteriorarea apartamentului și averii ei, anularea datoriilor pentru serviciile comunale. Ulterior reclamanta a depus o cerere suplimentară, în motivarea căreia a indicat că pîrîtul urmează să-i restituie plățile datorate pentru perioada anilor 1981-2007, deoarece încasarea lor constituie o îmbogățire fără justă cauză.

Or, suma de 49000 ruble și 100000 lei care au fost achitate de Țurcan Anastasia în avans și prin transfer bancar, la un moment dat au dispărut de pe conturile întreprinderii. Ba mai mult, sumele înaintate ulterior spre plată, erau mult mai mari decît cele precedente. Astfel, în temeiul art. 1389 Cod civil, CCL 38 urmează să restituie sumele achitate în avans. Pîrîtul urmează să achite și cheltuielile pentru repararea repetată a acoperișului în limitele ap. 88 din bd. Moscovei 13/3 mun.

Chișinău, prin prisma art. art. 146, 156 Codul cu privire la locuințe, Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, Anexa nr. 1 la Regulamentul privind modul de achitare de către populație a plății pentru serviciile locativ-comunale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 463 din 16 mai 1997. Deși legea impune expres obligația pîrîtului de efectuare a lucrărilor de reparație a acoperișului, reclamanta a suportat personal aceste cheltuieli, respectiv în anul 1998 a achitat 12000 lei, în anul 2005 a achitat 12000 lei, iar în anul 2010 a achitat 19000 lei pentru repararea acoperișului.

Din aceste considerente administrația cooperativei urmează să restituie Anastasiei Țurcan cheltuielile pentru reparația acoperișului. Totodată, pîrîtul urmează să restituie și cheltuielile pentru deteriorarea apartamentului ce s-a produs ca rezultat al pătrunderii apei de ploaie din cauza nereparării acoperișului. Reclamanta a apreciat mărimea prejudiciului cauzat în sumă de 200000 lei pentru montarea geamurilor, ușilor, a cabului electric, țevilor și caloriferelor, podelelor, contoarelor pentru apă caldă, rece și energie electrică, pentru materialele de construcție. Apartamentul din litigiu a fost deconectat de la rețelele inginerești în anul 1993 și pînă la 2009,2012. Cu toate acestea, Anastasia Țurcan a fost impusă de a achita integral plata serviciilor comunale.

Ba mai mult, gestionarul fondului locativ refuză luarea la evidență și calcularea plăților pentru servicii conform indicelor de contor. Astfel, pîrîtul neîntemeiat a calculat eronat suma plăților restante de 4939,96 lei, care urmează a fi anulate. Reclamantei i-a fost cauzat și un prejudiciu moral enorm, estimată de aceasta în sumă de 100000 lei, provocîndu-i sentimente de stres, lipsă de încredere. Cere reclamantul încasarea de la CCL 38 a sumei de 49000 ruble indexate la momentul actual și a sumei de 100000 lei cu titlu de plăți nedatorate, achitate în avans, încasarea sumei de 43000 lei cheltuieli pentru reparația acoperișului, 200000 lei cheltuieli pentru reparația apartamentului, 100000 lei repararea prejudiciului moral, anularea serviciilor comunale și obligarea pîrîtului de a calcula sumele pentru serviciile comunale începînd cu momentul beneficierii de acestea și conform indicațiilor contoarelor și a normelor legale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 iulie 2013, a fost admisă acțiunea, a fost încasat de la CCL 38 în beneficiul lui Țurcan Anastasia suma de 49000 ruble indexate la momentul actual în valută națională în mărime de 6566 lei și suma de 100000 lei cu titlu de plăți nedatorate, achitate în avans, suma de 43000 lei cu titlu de cheltuieli pentru reparația acoperișului, suma de 200000 lei cu titlu de cheltuieli pentru reparația apartamentului și prejudiciului moral estimat la suma de 100000 lei, iar în total suma de 449566 lei. CCL 38 a fost obligată de a calcula sumele pentru serviciile comunale începînd cu momentul beneficierii de acestea și în conformitate cu indicațiile contoarelor și a normelor legale, cu anularea datoriei pentru serviciile comunale nefolosite.

A fost încasat de la CCL 38 în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10486,98 lei. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013, a fost admisă cererea CCL 38 și repus în termenul legal apelul declarat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către CCL 38, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 05 iulie 2013, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost respinsă. La 18 februarie 2014 Țurcan Anastasia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat că, CCL 38 a declarat apelul împotriva hotărîrii primei instanțe peste termenul stabilit de lege.

Cu toate acestea, instanța de apel a repus în termen apelul declarat, fără ca apelantul să fi înaintat o asemenea cerere. Indică că decizia instanței de apel nu a fost motivată, nu a aplicat norma materială care trebuia aplicată. Astfel, instanța eronat a indicat că litigiului dat nu sunt aplicabile prevederile art. 146 și 156 Codul cu privire la locuințe, or statutul cooperativei și Legea condominiului în fondul locativ prevăd obligația de întreținere a imobilului. Pe parcursul examinării pricinii recurenta a administrat probe suficiente ce ar confirma achitarea în avans a plăților pretinse de aceasta prin acțiune. Cu toate acestea, instanța de apel în motivarea deciziei a indicat că bonurile de plată nu pot fi reținute ca probe pertinente și admisibile.

Deși Țurcan Anastasia a obiectat, instanța de apel totuși la examinarea pricinii a admis prezentarea de către apelant a unor noi probe – audierea martorilor, prezentarea înscrisurilor. Or, aceasta constituie o încălcare gravă a normelor de drept procedural. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Țurcan Anastasia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Țurcan Anastasia, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Țurcan Anastasia ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul lui Țurcan Anastasia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat