2ra-1615/14 — repararea prejudiciului material si moral

prima instanță – Gh. Gorun dosarul nr. 2ra-1615/14

instanța de apel – V. Pruteanu, M. Guzun, I. Cimpoi

ÎNCHEIERE

28 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Țurcan

Anastasia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Țurcan Anastasia

împotriva CCL 38 cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul

declarat de către CCL 38, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul

Chișinău din 05 iulie 2013, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost

respinsă

c o n s t a t ă

La 23 martie 2010 Țurcan Anastasia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva CCL 38 cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 1993 împreună cu familia a

plecat la muncă peste hotare și împreună cu conducerea CCL 38 au deconectat toate

sistemele inginerești, achitînd anticipat 47000 lei. La revenirea acasă în anul 1996, a

constatat că apartamentul era deteriorat din cauza ploilor de pe acoperiș care au

pătruns în interior.

Din cauza imposibilității de cazare, a fost nevoită de a se caza la vecina sa, d-na

Cașcaval, unde a aflat că în perioada lipsei sale a fost impusă de conducerea CCL 38

de a achita repetat plata serviciilor comunale.

În anul 1997 ca rezultat al leziunilor corporale grave, reclamanta a nimerit într-o

comă profundă, fiind internată în spital. La solicitarea conducerii CCL 38, fiica

Anastasiei Țurcan a achitat încă odată facturile de plată a serviciilor comunale.

După o perioadă îndelungată de tratament, reclamanta a revenit în apartamentul

său și l-a găsit devastat. Din cauza că era imposibil de locuit în imobil, a plecat cu

traiul la sora sa în Soroca.

Susține că chiar și sora ei a fost impusă de către pîrît să achite pentru serviciile

comunale, deși în apartament nu locuia nimeni din anul 1993.

Pînă la moment conducerea cooperativei include suma majorată în bonurile de

plată fără careva explicații.

Cere reclamanta încasarea de la pîrît a sumei de 100000 lei achitate conform

facturilor, 200000 lei pentru deteriorarea apartamentului și averii ei, anularea datoriilor

pentru serviciile comunale.

Ulterior reclamanta a depus o cerere suplimentară, în motivarea căreia a indicat

că pîrîtul urmează să-i restituie plățile datorate pentru perioada anilor 1981-2007,

deoarece încasarea lor constituie o îmbogățire fără justă cauză. Or, suma de 49000

ruble și 100000 lei care au fost achitate de Țurcan Anastasia în avans și prin transfer

bancar, la un moment dat au dispărut de pe conturile întreprinderii. Ba mai mult,

sumele înaintate ulterior spre plată, erau mult mai mari decît cele precedente.

Astfel, în temeiul art. 1389 Cod civil, CCL 38 urmează să restituie sumele

achitate în avans.

Pîrîtul urmează să achite și cheltuielile pentru repararea repetată a acoperișului

în limitele ap. 88 din bd. Moscovei 13/3 mun. Chișinău, prin prisma art. art. 146, 156

Codul cu privire la locuințe, Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, Anexa nr. 1 la Regulamentul privind modul

de achitare de către populație a plății pentru serviciile locativ-comunale, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 463 din 16 mai 1997.

Deși legea impune expres obligația pîrîtului de efectuare a lucrărilor de reparație

a acoperișului, reclamanta a suportat personal aceste cheltuieli, respectiv în anul 1998

a achitat 12000 lei, în anul 2005 a achitat 12000 lei, iar în anul 2010 a achitat 19000 lei

pentru repararea acoperișului. Din aceste considerente administrația cooperativei

urmează să restituie Anastasiei Țurcan cheltuielile pentru reparația acoperișului.

Totodată, pîrîtul urmează să restituie și cheltuielile pentru deteriorarea

apartamentului ce s-a produs ca rezultat al pătrunderii apei de ploaie din cauza

nereparării acoperișului. Reclamanta a apreciat mărimea prejudiciului cauzat în sumă

de 200000 lei pentru montarea geamurilor, ușilor, a cabului electric, țevilor și

caloriferelor, podelelor, contoarelor pentru apă caldă, rece și energie electrică, pentru

materialele de construcție.

Apartamentul din litigiu a fost deconectat de la rețelele inginerești în anul 1993

și pînă la 2009,2012. Cu toate acestea, Anastasia Țurcan a fost impusă de a achita

integral plata serviciilor comunale. Ba mai mult, gestionarul fondului locativ refuză

luarea la evidență și calcularea plăților pentru servicii conform indicelor de contor.

Astfel, pîrîtul neîntemeiat a calculat eronat suma plăților restante de 4939,96 lei, care

urmează a fi anulate.

Reclamantei i-a fost cauzat și un prejudiciu moral enorm, estimată de aceasta în

sumă de 100000 lei, provocîndu-i sentimente de stres, lipsă de încredere.

Cere reclamantul încasarea de la CCL 38 a sumei de 49000 ruble indexate la

momentul actual și a sumei de 100000 lei cu titlu de plăți nedatorate, achitate în

avans, încasarea sumei de 43000 lei cheltuieli pentru reparația acoperișului, 200000 lei

cheltuieli pentru reparația apartamentului, 100000 lei repararea prejudiciului moral,

anularea serviciilor comunale și obligarea pîrîtului de a calcula sumele pentru

serviciile comunale începînd cu momentul beneficierii de acestea și conform

indicațiilor contoarelor și a normelor legale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 iulie 2013, a fost

admisă acțiunea, a fost încasat de la CCL 38 în beneficiul lui Țurcan Anastasia suma

de 49000 ruble indexate la momentul actual în valută națională în mărime de 6566 lei

și suma de 100000 lei cu titlu de plăți nedatorate, achitate în avans, suma de 43000 lei

cu titlu de cheltuieli pentru reparația acoperișului, suma de 200000 lei cu titlu de

cheltuieli pentru reparația apartamentului și prejudiciului moral estimat la suma de

100000 lei, iar în total suma de 449566 lei. CCL 38 a fost obligată de a calcula sumele

pentru serviciile comunale începînd cu momentul beneficierii de acestea și în

conformitate cu indicațiile contoarelor și a normelor legale, cu anularea datoriei

pentru serviciile comunale nefolosite. A fost încasat de la CCL 38 în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 10486,98 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013, a fost admisă

cererea CCL 38 și repus în termenul legal apelul declarat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, a fost admis apelul

declarat de către CCL 38, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul

Chișinău din 05 iulie 2013, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost

respinsă.

La 18 februarie 2014 Țurcan Anastasia a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, CCL 38 a declarat apelul împotriva

hotărîrii primei instanțe peste termenul stabilit de lege. Cu toate acestea, instanța de

apel a repus în termen apelul declarat, fără ca apelantul să fi înaintat o asemenea

cerere.

Indică că decizia instanței de apel nu a fost motivată, nu a aplicat norma

materială care trebuia aplicată. Astfel, instanța eronat a indicat că litigiului dat nu sunt

aplicabile prevederile art. 146 și 156 Codul cu privire la locuințe, or statutul

cooperativei și Legea condominiului în fondul locativ prevăd obligația de întreținere a

imobilului.

Pe parcursul examinării pricinii recurenta a administrat probe suficiente ce ar

confirma achitarea în avans a plăților pretinse de aceasta prin acțiune. Cu toate acestea,

instanța de apel în motivarea deciziei a indicat că bonurile de plată nu pot fi reținute

ca probe pertinente și admisibile.

Deși Țurcan Anastasia a obiectat, instanța de apel totuși la examinarea pricinii a

admis prezentarea de către apelant a unor noi probe – audierea martorilor, prezentarea

înscrisurilor. Or, aceasta constituie o încălcare gravă a normelor de drept procedural.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Țurcan Anastasia nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de Țurcan Anastasia, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Țurcan Anastasia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul lui Țurcan Anastasia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat