1re-110/17 — art.313 CPP

1re-110/17 — art.313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1re-110/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 octombrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare, prin care se solicită

casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 28 februarie 2017 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2017, declarate de avocații Cerga Ion,

Istrate Anatolie și Istrate Angela în numele lui Renato Usatîi

Termenul examinării cauzei:

Asupra recursurilor în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme

de Justiție

C O N S T A T Ă :

Combaterea Crimelor Economice și a Corupției a fost pornită urmărirea penală în cauza

nr.2011036570, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, în

baza plîngerii adresate organului de urmărire penală de către președintele Consiliului BC

„Universalbank” SA, Gh.Gorbunțov privind deposedarea sa de un pachet de xxxxx de acțiuni,

ceea ce constituie xxxxx din numărul total de acțiuni emise de BC „Universalbank” SA.

în temeiul art.275 pct.3) Cod de procedură penală, s-a dispus clasarea procesului penal, pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

superior, conform prevederilor art.298-299 Cod de procedură penală.

Vsevolod din 03 septembrie 2013, a fost respinsă plîngerea împotriva ordonanței de clasare a

procesului penal în cauza nr.2011036570 din 09 august 2013.

cu plîngere judecătorului de instrucție, în temeiul art.313 Cod de procedură penală, solicitând

anularea acestora, deoarece urma a fi dispusă încetarea procesului din alt motiv, dar nu pe faptul

că lipsesc elementele infracțiunii.

plîngerea petiționarului G.Boțan împotriva ordonanței din 09 august 2013 de clasare a

procesului penal, precum și a ordonanței de respingere a plângerii din 03 septembrie 2013,

emisă în ordinea de control ierarhic superior, a fost respinsă.

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, C.Bratunov a înaintat demers, prin care a solicitat

1

anularea orodonaței de clasare a procesului penal în cauza nr.2011036570, cu reluarea urmăririi

penale.

a fost dispusă anularea ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție, L.Rudei din 09

august 2013, privind clasarea procesului penal în cauza penală nr.2011036570, cu reluarea

urmăririi penale, considerând că urmărirea penală în cauza dată urmează a fi reluată cu

efectuarea cercetărilor suplimentare pentru asigurarea înlăturării omisiunilor anchetei, ce în

fond încalcă dreptul la proprietate al părții vătămate, cu transmiterea cauzei pentru exercitarea

în continuare a urmăririi penale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale.

cu plîngere în ordinea procedurii art.313 Cod de procedură penală judecătorului de instrucție,

solicitînd declararea nulității ordonanței de reluare a urmăririi penale pe caz. La fel, și avocatul

A.Istrate în interesele lui R.Usatîi a înaintat o plângere suplimentară împotriva ordonanței emise la

09.08.2013, solictând anularea acesteia.

avocaților I.Cerga și A.Istrate, înaintată în numele petiționarului R.Usatîi, a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Instanța a indicat că, analizând situația de fapt stabilită în cadrul examinării plângerii și

raportând-o la temeiurile de drept aplicabile cazului, a conchis că ordonanța emisă de

Procurorul General-interimar din 02.09.2016, este una procedural fondată, deoarece la

momentul emiterii ordonanței de clasare a procesului penal din 09.08.2013, procurorul nu a

cunoscut și nu a putut cunoaște despre detaliile comunicate ulterior de Gh.Gorbunțov în cadrul

cauzei penale nr.2012928171, pornite în temeiul art.26, 145 alin.(2) Cod penal, în care acesta

figura în calitate de învinuit, că faptele cu privire la circumstanțele noi ale cauzei au fost

enunțate de Gh.Gorbunțov în cadrul adresării scrise către Procurorul General din 20.11.2014.

Totodată, instanța a respins argumentele apărării cu privire la respingerea mijloacelor

de probă, pe motiv că au fost ridicate după reluarea urmăririi penale din 02.09.2016, fiindcă

acțiunea procesuală de ridicare din 18.10.2016 nu putea fi înfăptuită înafara unui proces penal

finalizat, fiind efectuată întemeiat deja în cadrul urmăririi penale reluate.

Instanța a mai statuat că sunt lipsite de temei și argumentele apărării, precum că reluarea

urmăririi penale contravine Hotărârii Curții Constituționale nr.12 din 14.05.2015, deoarece pe

caz au fost stabilite fapte noi de care nu cunoștea procurorul L.Rudei la emiterea ordonanței de

clasare a procesului penal, care axează atenția instanței atât pe examinarea completă și

multiaspectuală a cauzei de către organul de urmărire penală al CCCEC, cât și pe depășirea

termenului de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de clasare a procesului penal.

La fel, instanța a reținut că ordonanța de reluare a urmăririi penale din 02.09.2016 a fost

adoptată în interiorul termenului de prescripție de la data adoptării ordonanței de clasare a

cauzei penale din 09.08.2013, deoarece aceasta nu este o hotărâre procesuală definitivă și nu

constituie o încălcare a prevederilor art.22 alin.(2) Cod de procedură penală, art.4 Protocolul

nr.7 al Convenției și nu va îngrădi principiul non bis in idem.

De asemenea, instanța a conchis că întemeiat au fost adoptate pe fond atît ordonanța

procurorului, adjunct-interimar al Procurorului Anticorupție din 09.08.2013, cît și încheierea

judecătorului de instrucție din 06.09.2013, deoarece la acea etapă a procesului penal, atât

procurorul, cât și judecătorul de instrucție nu au întrevăzut careva vicii fundamentale capabile

să desființeze ordonanța de clasare a procesului penal adoptată de procurorul L.Rudei la

09.08.2013.

2

Mai mult, instanța a relevat că, reluarea urmăririi penale în privința petiționarului

R.Usatîi nu i-a îngrădit acestuia careva drepturi sau libertăți fundamentale garantate de

Convenție, or procedura penală în cazul dat nu a fost reluată ad personam, dar a fost reluată pe

fapt, după cum a și fost pornită urmărirea penală în baza ordonanței din 20.08.2011, fiindcă

R.Usatîi în cadrul urmăririi penale a fost audiat în calitate de martor, fără a-i fi atribuite alte

calități procesuale până la clasarea procesului penal.

Instanța a respins și argumentul apărării cu privire la faptul că, procurorul nu mai era în

drept să reia urmărirea penală după declararea neconstituționalității prevederilor art.287 alin.(1)

Cod de procedură penală, deoarece prin Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 14.05.2015,

art.287 alin.(2) Cod de procedură penală, care indică subiecții competenți de reluare a urmăririi

penale, a fost modificat prin Legea nr.197 din 28.07.2016, intrând în vigoare la 09.09.2016,

astfel reluarea urmăririi penale de către procurorii ierarhic superiori până la data de 09.09.2016

nu constituia o procedură nevalabilă, atâta timp cât prevederile art.287 alin.(2) Cod de

procedură penală nu interziceau expres acest lucru și în defășurarea procesului penal se aplică

legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanță. Astfel,

în cazul dat, reluarea urmăririi penale era unica soluție justă, pentru a fi atins scopul propus de

examinare multilaterală și completă a cauzei și de emitere a unei decizii legale și obiective.

A.Istrate în numele lui R.Usatîi, solicitând casarea acesteia, pe motiv că instanța nefondat a

constat inexistența temeiurilor de declarare a nulității ordonanței contestate, reținând în

argumentarea soluției că aceasta este una procedural fondată, care nu încalcă drepturile și

interesele legitime ale petiționarului; - instanța formal s-a expus asupra unor motive invocate

de apărare, iar în privința altor motive nu s-a expus în general; - instanța a depășit limitele

atribuțiilor stabilite de lege, și anume a celor stabilite la art.313 alin.(5) Cod de procedură

penală, asumându-și obligațiile organului de urmărire penală, fiindcă a dat o completare

proprie-nouă motivelor de anulare a ordonanței de încetare a urmăririi penale din 09.08.2013,

pe cînd drept temei de anulare a ordonanței de încetare a cauzei penale, de către procuror a

fost invocat doar existența viciului fundamental care afectează hotărârea adoptată, manifestat

prin încălcarea dreptului de proprietate a părții vătămate; - instanța nu a motivat din ce

considerente depășește aceste motive, practic desființându-le, dând o apreciere arbitrară

temeiurilor invocate în ordonanța contestată; - faptele reținute de instanță ca fiind „noi” nu

constituie date despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la

data adoptării ordonanței de clasare a cauzei penale, deoarece declarațiile martorului S.Dobrea

datează cu 11.09.2012, pe când clasarea cauzei penale s-a dispus la 09.08.2013, iar declarațiile

martorului dat nu relevă careva circumstanțe noi care ar avea o importanță pentru reluarea

cauzei de escrocherie, dimpotrivă confirmă vinovăția lui Gh.Gorbunțov în tentativa de omor a

lui R.Usatîi; - instanța ilegal a reținut și calificat drept „fapte noi” adresările făcute de

Gh.Gorbunțov către Procurorul General datate cu 20.11.2014, pe simplu motiv că sunt făcute

în cadrul unui proces penal pornit împotriva părții vătămate pe faptul tentativei de omor a lui

R.Usatîi, iar circumstanțele expuse în adresare vin în contradicție cu materialele cauzei, care

denotă inexistența faptului înstrăinării frauduloase a acțiunilor posedate de Gh.Gorbunțov în

„Universalbank” SA; - instanța în cadrul examinării plângerii a administrat materialele

procedurii de executare, conform căreia s-a stabilit înstrăinarea legală a acțiunilor posedate de

Gh.Gorbunțov în „Universalbank” SA și despre legalitatea procedurii de executare a reiterat

însăși reprezentantul lui Gh.Gorbunțov, avocatul Al.Moloman în cadrul examinării plângerii,

precum și executorul judecătoresc G.Boțan; - instanța neîntemeiat a reținut în calitate de „fapte

noi” acte procesuale emise de organul de urmărire penală, și anume ordonanța de reluare a

3

urmăririi penale din 25.08.2016 pornită împotriva lui Gh.Gorbunțov și ordonanța de ridicare

a acestor acte procedurale din 18.10.2016, fiindcă acestea sunt acte de procedură, emise de

către organul de urmărire penală și nu pot constitui nici circumstanțe și nici fapte noi, fiind

ridicate din cadrul unui proces penal clasat la 26.10.2016; - instanța neîntemeiat a reținut în

calitate de „fapte noi” acte procedurale emise ulterior reluării urmăririi penale din 02.09.2016

- ordonanța de pornire a urmăririi penale în baza art.46, 27, 145 Cod penal, pe faptul tentativei

de omor la comandă a omului de afaceri Gh.Gorbunțov; - instanța în motivarea încheierii a dat

apreciere circumstanțelor cauzei penale pornite pe faptul tentativei de omor, în schimbul

aprecierii motivelor invocate de apărare în coraport cu cele expuse în ordonanța de anulare și

reluare a cauzei penale pe faptul escrocheriei; - instanța nu a ținut cont de principiul legalității

procesului penal, potrivit căruia desfășurarea întregului proces penal are loc potrivit

dispozițiilor prevăzute de legea procesual penală; - instanța a neglijat normele constituționale

prevăzute de art.16, 20, 21 și 23 din Constituție, precum și principiul non bis in idem, prevăzut

la art.4 al Protocolului nr.7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și art.14 alin.(7) al Pactului internațional cu privire la drepturile

civile și politice, ceea ce afectează dreptul lui R.Usatîi la libertate, de a nu fi urmărit de doua

ori, precum și dreptul la muncă, viață privată și familie; - instanța a dispus neîntemeiat

examinarea cauzei în lipsa citării legale a lui R.Usatîi, a examinat cauza în ședință închisă și a

judecat cauza în condiții de incompatibilitate, fapt sesizat prin recuzarea înaintată atât

instanței, cât și procurorului, a admis în proces procurorul V.Busuioc, fără ca ultimul să

dispună de careva împuterniciri legale acordate în vederea reprezentării Procurorului General-

interimar E.Harunjen, care a dispus anularea ordonanței de clasare a cauzei penale cu reluarea

acesteia; - instanța a încălcat termenul stabilit de dispozițiile art.313 alin.(4) Cod de procedură

penală pentru soluționarea plângerii, iar la examinarea probelor, a CD-lui cu explicațiile date

de Gh.Gorbunțov, a fost lipsită de posibilitate de a pune întrebări și, respectiv nu a asigurat

prezența unui translator în cadrul procesului, de rând ce Gh.Gorbunțov este vorbitor de limbă

rusă.

declarat de avocații I.Cerga, A.Istrate și A.Istrate în numele petiționarului R.Usatîi a fost

respins, ca nefondat.

Instanța de recurs a constatat că, prima instanță a făcut o analiză amplă a circumstanțelor

cauzei, just a apreciat că argumentele reprezentanților petiționarului nu pot fi reținute drept

convingătoare, pe motiv că sunt lipsite de temeinicie, aceștia nu au prezentat date concrete și certe,

ce ar indica la faptul că acțiunile procurorului ierarhic superior în cadrul procesului penal nu ar fi

corespuns cerințelor inerente, ce rezidă atât din prevederile art.287 alin.(4) Cod de procedura

penală, în partea ce vizează temeinicia reluării urmăririi penale, cât și art.19 alin.(3), 254 Cod de

procedură penală, care reglementează obligația asigurării examinării complete și multilaterale a

cazului.

La caz, instanța de recurs a conchis că, prin ordonanța de anulare a ordonanței de clasare a

procesului penal din 09.08.2013, pe cauza penală nr.2011036570, emisă de procurorul în

Procuratura Anticorupție, cu reluarea urmăririi penale, nu s-a încălcat dreptul persoanei de a nu fi

judecat sau pedepsit de două ori pentru una și aceeași faptă, deoarece la data emiterii ordonanței

de clasare a procesului penal din 09.08.2013, procurorul nu a putut cunoaște despre detaliile

comunicate ulterior de către Gh.Gorbunțov în cadrul cauzei penale nr.2012928171, pornite în

temeiul art.26,145 alin.(2) Cod penal, în care acesta figura în calitate de învinuit, astfel că acțiunile

procurorului ierarhic superior cu privire la anularea ordonanței de clasarea a procesului penal și

de reluare a cercetărilor pe cazul dat au fost pe deplin justificate.

4

La fel, instanța de recurs a menționat că, temei pentru emiterea ordonanței Procurorului

General-interimar, E.Harunjen din 02.09.2016, prin care a fost dispusă anularea ordonanței

procurorului L.Rudei din 09.08.2013, privind clasarea procesului penal în cauza penală

nr.2011036570 cu reluarea urmăririi penale pe caz, nu a fost descoperirea unui viciu fundamental,

ci stabilirea unor faptei noi recent descoperite în cadrul cauzei penale nr.2012928171, unde

Gh.Gorbunțov a declarat că dosarul penal în care el figura în calitate de comanditar al omorului

lui R.Usatîi, urmărea nu altceva decât scopul împiedicării și intimidării sale de a soluționa litigiul

legat de înstrăinarea frauduloasă a acțiunilor de la BC „Universalbank” SA, motiv pentru care a

fost nevoit să părăsească hotarele țării, pentru a nu pune în pericol securitatea vieții sale, iar drept

confirmare a îngrijorărilor sale a constituit tentativa de asasinat organizată asupra sa în luna martie

R.Usatîi, legate de activitatea și tranzacțiile cu acțiunile BC „Universalbank” SA, vin și

declarațiile martorului S.Dobrea, audiat la 11.09.2012, unde ultimul a relatat că activând în calitate

de șofer a lui R.Usatîi, a fost convins de ultimul să racoleze o persoană din paza de corp a lui

Gh.Gorbunțov pentru a-i furniza detalii despre activitatea, întâlnirile, deplasările acestuia, și

anume aceste fapte au și dus la reluarea urmăririi penale în cadrul cauzei nr.2011036570, fiindcă

au fost niște circumstanțe noi, care îl vizau pe petiționarul R.Usatîi, drept beneficiarul preluării

frauduloase a acțiunilor BC „Universalbank” SA, prin intermediul persoanei juridice interpuse

„Mep Goup Ltd” din zona off-shore-Sezchelles.

În acest sens, instanța de recurs a reținut și faptul că, la 16.10.2016, în legătură cu

circumstanțele noi apărute, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale s-a autosesizat și a inițiat deja o urmărire penală în cauza nr.2016670005, în temeiul

art.46, 27,145 alin.(2) Cod penal, pe faptul tentativei de omor la comandă a omului de afaceri

Gh.Gorbunțov, organizat de către un grup criminal, care după realizarea planului de preluare prin

înșelăciune și abuz de încredere a xxxxx din acțiunile BC „Universalbank” SA, au purces la

organizarea nemijlocită și planificarea omorului acționarului principal al băncii, Gh.Gorbunțov,

soldate cu tentativa de omor asupra ultimului în Londra, Marea Britanie, la data de 20.03.2012,

iar la moment cauzele penale nr.2016670005 și nr.2011036570 sunt conexate într-o procedură

unică, prin ordonanța din 16.10.2016, emisă de procurorul în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Din acest motiv, argumentele apărării cu privire la

respingerea acestor mijloace de probe prezentate de procuror, pe motiv că ar fi fost ridicate după

reluarea urmăririi penale din 02.09.2016, sunt lipsite de temei, fiindcă acțiunea procesuală de

ridicare din 18.10.2016 nu putea fi înfăptuită în afara unui proces penal finalizat, fiind efectuată

întemeiat deja în cadrul urmăririi penale reluate.

Referitor la motivul invocat de apărare, precum că examinarea cauzei a avut loc în lipsa

citării legale a lui R.Usatîi, instanța de recurs a reținut că, judecarea plângerii înaintate în numele

petiționarului R.Usatîi a avut loc în prezența apărătorilor acestuia, în număr de trei, care la

examinarea plângerii nu au invocat necesitatea participării petiționarului în ședința de judecată și

nici petiționarul nu și-a manifestat într-un fel sau altul dorința de a participa și că apărătorii

acestuia apără interesele petiționarului în bază de contract, de unde se prezumă informarea

beneficiarului de către ultimii despre acțiunile întreprinse în această cauză.

Cât privește examinarea cauzei în ședință închisă, instanța de recurs a menționat că, în

sensul dat, a fost emisă încheierea motivată a instanței din 08.02.2017, în care judecătorul de

instrucție s-a expus clar și explicit asupra necesității examinării procesului de judecată în ședință

închisă, soluție ce este una corectă.

Respinsă de instanță, ca fiind neîntemeiată, a fost și afirmația recurenților, precum că

judecarea plângerii a avut loc în condiții de incompatibilitate, fapt sesizat prin recuzarea înaintată

5

instanței, cât și procurorului, deoarece prin încheierea din 06.12.2016, a fost respinsă recuzarea

înaintată judecătorului A.Postică, iar ce ține de recuzarea procurorului, în sensul dat nu a fost

înaintată nici o cerere în fața instanței.

Neîntemeiate a considerat instanța de recurs argumentele recurenților, precum că instanța

a încălcat termenul stabilit la dispoziția art.313 alin.(4) Cod de procedură penală pentru

soluționarea plângerii, deoarece, deși norma dată prevede un termen de 10 zile pentru examinarea

plângerii, la invocarea acestui termen urmează a se ține cont de complexitatea cauzei, numărul și

comportamentul participanților la proces și nu în ultimul rând disponibilitatea instanței de a fixa

ședințele de judecată având în vedere numărul de dosare aflate în procedură.

Lipsit de temei instanța de recurs a considerat și afirmația recurenților, precum că la

examinarea probelor, a Cd-lui cu explicațiile date de Gh.Gorbunțov, apărarea nu a avut

posibilitatea de a pune întrebări, deoarece la caz nu se examinează pe fond cauza penală și

respectiv, nu se poate vorbi despre audierea sau darea de declarații de către partea vătămată sau

victimă, cu ulterioara respectare a procedurii prevăzute la art.369 Cod de procedură penală. Din

procesul-verbal al ședinței de judecată se constată că este vorba despre expunerea de către

Gh.Gorbunțov a poziției referitor la plângerea înaintată de avocații I.Cerga, A.Istrate și A.Istrate

în numele petiționarului R.Usatîi, expunere ce a luat forma unui CD.

Critic, instanța de recurs a apreciat și alegațiile apărării referitor la netemeinicia încheierii

judecătorului de instrucție privind respingerea obiecțiilor asupra procesului-verbal al ședinței de

judecată la plângerea înaintată în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, pe motiv

că obiecțiile specificate de apărători au fost examinate de instanță.

irevocabilă la data pronunțării.

A.Istrate și A.Istrate în numele lui R.Usatîi, care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie declarată nulă ordonanța din 02.09.2016, emisă de procurorul

General-interimar E.Harunjen, privind anularea ordonanței de clasare a procesului penal

nr.2011036570 din 09.08.2013 emisă de procurorul în Procuratura Anticorupție, L.Rudei, cu

reluarea urmăririi penale, invocîndu-se repetat aceleași temeiuri și motive, enumerate în pct.11

al prezentei decizii.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401

alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor

legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii

judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Însă, art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea

atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi atacate cu

recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești, prin care a fost judecată cauza penală în fond,

adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal,

după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea II ale Codului

de procedură penală - adică calea apelului și recursului ordinar.

6

Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că decizia

instanței de recurs, prin care a fost menținută încheierea primei instanțe, adoptată în ordinea

reglementată de art.313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri

irevocabile prevăzute de art.452 alin.(1), ce pot fi contestate cu recurs în anulare.

Deci, după cum s-a menționat mai sus, cu recurs în anulare pot fi atacate acele hotărâri

judecătorești irevocabile care au trecut căile ordinare de atac - calea apelului sau/și recursului

ordinar. În cazul în care, potrivit legii, o hotărâre judecătorească nu parcurge aceste căi

consecutive de atac, inclusiv cea adoptată în temeiul prevederilor art.313 Cod de procedură

penală, această hotărâre, deși a devenit irevocabilă, nu mai este pasibilă de drept de a fi

contestată prin intermediul recursului în anulare.

Conform art.456 alin.(l), 432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța decide

inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește

cerințele de conținut.

Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursurilor în anulare declarate de avocații I.Cerga, A.Istrate și A.Istrate în

interesele lui R.Usatîi, pe motiv că nu îndeplinesc cerințele de conținut.

penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de avocații Cerga Ion, Istrate Anatolie

și Istrate Angela în numele lui Usatîi Renato, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 mai 2017, pe motiv că nu îndeplinesc cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 noiembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

7