1ra-709/2017 — art. 191 alin. 5 CP

1ra-709/2017 — art. 191 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-709/2017

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Suveică Tudor în numele inculpatei Novițcaia Ina, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, în cauza penală

privind-o pe

Novițcaia Ina Xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în xxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.12.2014 – 19.07.2016;

Instanța de apel: 18.08.2016 – 07.12.2016;

Instanța de recurs: 24.02.2017 – 05.04.2017.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

I. a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei.

S-a dispus încasarea din contul inculpatei Novițcaia I. în beneficiul lui SRL

„Agrounigrup” suma de 1 663 535, 27 lei, cu titlul de prejudiciu material.

Novițcaia I. în perioada de timp din decembrie 2011 până în luna mai 2012, acționând în

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și deținând funcția de manager pe

achiziții la SRL „Agrounigrup”, cu adresa juridică în mun. Chișinău, șos. Muncești, 631,

unde conform obligațiunilor de serviciu purta răspundere materială deplină, folosindu-se

de situația de serviciu, a însușit de la administrația întreprinderii mijloace bănești în

sumă de 1 663 535, 27 lei, cu care conform obligațiunilor de serviciu era obligată să

1

procure terenuri agricole de pe teritoriul Republicii Moldova, însă contrar obligațiunilor

de serviciu a însușit suma de bani nominalizată și a cheltuit-o pe necesitățile personale,

astfel prin acțiunile sale i-a cauzat părții vătămate SRL „Agrounigrup” o daună materială

în proporții deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatei Novițcaia I. întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, delapidarea averii

străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane încredințate în administrarea

vinovatului.

Suveică T. în numele inculpatei, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința inculpatei Novițcaia I.

În motivarea apelului, apărătorul a invocat că prima instanță greșit a reținut faptul

că inculpata nu a prezentat probe ce ar demonstra utilizarea surselor bănești primiți de la

SRL „Agrounigrup”, în scopul pentru care i-au fost transmiși.

Prima instanță, nici nu a ținut cont de faptul că inculpata Novițcaia I. nu putea

prezenta probele solicitate de către instanța de judecată, deoarece aceasta nu avea acces

la aceste documente, iar probele cu martorii au confirmat acțiunile întreprinse de

Novițcaia I. cu referire la stabilirea potențialilor vânzători de terenuri, deplasările la

locul de trai a acestora și alte cheltuieli suportate în procesul de cumpărare a terenurilor.

De asemenea, avocatul a menționat că în cadrul ședinței de judecată din

16.01.2015, a fost admis demersul părții apărării, iar reprezentantul părții civile a fost

obligat de a prezenta instanței actele solicitate de apărare. Documentele au fost

prezentate parțial, fapt ce denotă că o parte din acestea nu există sau, dacă există, atunci

ele nu confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate.

Totodată, apelantul a indicat că prima instanță trebuia să țină cont de prevederile

pct. 1.4 al Instrucțiunii de funcție a managerului Novițcaia I., care stipulează că în

funcția de manager poate fi numită persoana, care are studii superioare sau medii

profesionale și un stagiu în activitate similară de cel puțin un an, iar reieșind din studiile

și experiența lui Novițcaia I., se constată că aceasta nu întrunea condițiile de angajare și

nu putea fi angajată în funcția dată. Mai mult, conform prevederilor art. 4 din

Instrucțiunea menționată rezultă faptul că obligațiunile de serviciu puse în sarcina

inculpatei, țin de realizarea mărfii și nu de procurarea terenurilor agricole.

Întru susținerea poziției sale, partea apărării a menționat faptul că în cadrul

examinării cauzei de către prima instanță, nu au fost prezentate de către acuzare probe

care ar demonstra că sumele primite de la Petrovschi D. și Petrosean V. au fost luate din

casieria întreprinderii în scopul transmiterii inculpatei, însă conform actului de învinuire,

inculpatei Novițcaia I. i se incriminează că a însușit de la administrația întreprinderii

mijloace bănești în sumă de 1 663 535,27 lei.

Prima instanță la examinarea cauzei date, nu a luat în considerație faptul că, de

către acuzare nu a fost prezentată nicio probă care ar confirma că suma de bani

2

incriminată inculpatei, ca datorie, a fost cheltuită de către aceasta pentru necesități

personale.

Conform raportului de expertiză nr. 832 din 07.05.2013 (Vol. II, f.d. 64-67), se

atestă că în perioada anului 2012 de către Novițcaia I. au fost primite mijloace bănești

din casa întreprinderii în sumă de l 814 380 lei.

În conținutul raportului, se menționează că potrivit datelor centrului de evidență

contabilă 532.1, în perioada de activitate pe parcursul anului 2012 de către Novițcaia I.

au fost procurate de la persoane fizice terenuri de pământ în sumă totală de 1 814 380

lei.

Astfel, apelantul a mai indicat că, examinând actele de inventariere (la care

Novițcaia I. nu a participat, însă era obligatoriu să participe pentru a da explicații și a

transmite documente) prezentate spre cercetare s-a constatat că în perioada anului 2011 -

martie 2013 la întreprinderea SRL „Agrounigrup” nu au fost depistate neajunsuri de

bunuri materiale și mijloace bănești.

Mai mult, fiind audiat în ședința de judecată expertul Sajin P. care a efectuat

expertizele și ulterior a întocmit rapoartele de expertiză judiciar-contabilă, nu a putut da

răspunsuri clare pentru a înlătura divergențele apărute în conținutul rapoartelor de

expertiză, iar cererea apărării privind numirea efectuării unei expertize în comisie, a fost

respinsă de către prima instanță, ca fiind nefondată, ceea ce reprezintă o încălcare a

dreptului la apărare și la un proces echitabil inculpatei.

Prima instanță nu a dat nicio apreciere celor menționate de către partea apărării,

cu referire la faptul că, în cazul când ar exista careva elemente ale componenței de

infracțiune, apoi acestea se conțin în acțiunile sau inacțiunile persoanelor cu funcții de

răspundere din întreprinderea SRL „Agrounigrup”.

În concluzie, apelantul a punctat că prima instanță a adoptat o sentință ilegală și

nefondată, bazată în mare parte pe probe contradictorii și presupuneri, iar probele

prezentate de către acuzator nu confirmă învinuirea înaintată.

apelul declarat a fost respins, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

concluzia că, acestea sunt nefondate, fiind combătute de probele anexate și

circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și verificate în

cadrul procedurii de judecare a apelului declarat în cauza dată.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că,

prima instanță corect a constatat că au fost administrate suficiente probe, care

demonstrează vinovăția lui Novițcaia I. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191

alin. (5) Cod penal, din care motiv a respins solicitarea apărării privind achitarea

inculpatei.

Argumentele apelantului cu privire la aprecierea părtinitoare a probelor

administrate, în favoarea părții acuzării și în detrimentul părții apărării, încălcând astfel

dreptul inculpatei la un proces echitabil și prezumția nevinovăției, nu au fost reținute ca

3

întemeiate de către instanța de apel, deoarece aceste argumente nu și-au găsit confirmare

în conținutul deciziei contestate.

Tot aici, instanța de apel a indicat că în conținutul sentinței se cuprinde totalitatea

declarațiilor martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești, atât din partea acuzării

cât și din partea apărării, precum și motivarea aprecierii critice a unor probe, prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

În confirmarea vinovăției inculpatei, instanța de apel a reținut că inculpata

Novițcaia I. a primit mijloace bănești pentru activitatea pe care o desfășura în temeiul

contractului de muncă nr. 15/11 din 01.12.2011 (f.d. 60-62, vol. II), purtând răspundere

materială în baza contractului cu privire la răspunderea materială individuală deplină nr.

16/11-M din 01.12.2011 (f.d. 63, vol. II).

Mijloacele bănești primite erau predestinate procurării terenurilor agricole, însă

inculpata nu a utilizat banii în strictă conformitate cu atribuțiile determinate, însușind

restul sumei care nu a fost utilizată în procesul de cumpărare a terenurilor agricole, fără a

o restitui în contul întreprinderii „Agrounigrup” SRL, cauzând astfel ultimei un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantului precum că, în prima

instanță nu au fost prezentate probe care ar demonstra că sumele primite de la Petrovschi

D. și Petrosean V. au fost luate din casieria întreprinderii în scopul transmiterii

inculpatei, deoarece persoanele Petrovschi D. și Petrosean V. reprezentau administrația

întreprinderii, iar banii care au fost transmiși inculpatei prin intermediul lor, erau bani

din contul întreprinderii.

În contextul dat, instanța de apel a menționat că potrivit conținutului raportului de

expertiză nr. 832 din 07 mai 2013 (Vol. II, f.d. 64-67) rezultă că în perioada de timp

cuprinsă între decembrie 2011-2012, inculpata Novițcaia I. a primit mijloace bănești din

casa întreprinderii în sumă de 2 050 380 lei, de la Petrosean V. suma de 1 326 000 lei și

de la Petrovschi D. suma de 240 000 lei. Din suma totală primită, Novițcaia I. a procurat

de la persoanele fizice terenuri în valoare totală de 1 957 002, 75 lei. Prin urmare, la

13.03.2013, persoana fizică Novițcaia I. avea datorie față de SRL „Agrounigrup” în

valoare de 1 663 537,27 lei.

Instanța de apel a respins ca nefondat și argumentul apelantului precum că, prima

instanță a respins neîntemeiat prin încheierea din 22 iunie 2016 cererea înaintată cu

privire la numirea expertizei judiciar contabile în comisie.

În acest sens, instanța de apel a considerat că, circumstanțele invocate în demersul

înaintat privind numirea expertizei judiciare în comisie au fost elucidate prin alte

înscrisuri anexate la materialele prezentei cauze penale, inclusiv prin raportul de

expertiză nr. 832 din 07.05.2013 și raportul de expertiză nr. 1456 din 20.08.2014.

Totodată, instanța de apel a constatat că, expertiza judiciar contabilă suplimentară

nr. 1456 din 20.08.2014 a fost efectuată la demersul inculpatei Novițcaia I., în conținutul

raportului a fost dat răspuns la toate întrebările formulate de către aceasta în cererea sa,

iar inculpata a dispus de suficient timp și de posibilitatea de a prezenta expertului

4

judiciar, setul de acte de care dispune și care urmau a fi examinate în cadrul expertizei

judiciar-contabile, fapt neglijat de către aceasta.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatei, instanța de apel a constatat că prima

instanță just a individualizat pedeapsa cu respectarea criteriilor de individualizare

prevăzute la art. 75 Cod penal, considerând că pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis, este una echitabilă

și proporțională infracțiunii comise, care va duce la realizarea scopului pedepsei penale

prevăzut la art. 61 Cod penal.

inculpatei a atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului, avocatul invocă că instanța de apel a adoptat o decizie

neîntemeiată, fără a face o analiză profundă a probelor prezentate atât de partea acuzării,

cât și de partea apărării, în sensul art. 101 Cod de procedură penală, ajungând pripit la

concluzia de a o condamna pe inculpata Novițcaia I. în baza art. 191 alin. (5) Cod penal.

În susținerea acestei idei, recurentul accentuează că prima instanță a admis

demersul apărării privind obligarea reprezentantului părții vătămate de a prezenta câteva

documente adoptate în cadrul activității întreprinderii, care ar fi demonstrat nevinovăția

inculpatei, însă în pofida acestui fapt, reprezentantul părții vătămate nu a prezentat toate

documentele solicitate, ceea ce pune la îndoială existența lor.

Tot aici, menționează că în conținutul deciziei, instanța de apel a punctat că, nici

în cadrul examinării cauzei în prima instanță și nici în instanța de apel, inculpata

Novițcaia I. nu a prezentat careva probe (rapoarte, dări de seamă), care ar demonstra că

pentru toate achizițiile de terenuri ar fi prezentat administrației SRL „Agrounigrup”

dovada suportării cheltuielilor aferente (taxe notariale, taxe de stat, inclusiv pentru

obținerea diferitor certificate, cheltuieli de transport, alte feluri de cheltuieli), ce au fost

suportate la procurarea de la persoanele fizice terenuri în valoare totală de 1 814 380 lei.

La capitolul dat, apărătorul indică că, inculpata Novițcaia I. a prezentat

administrației întreprinderii documentele respective, însă acestea nu au fost luate în

considerație la efectuarea inventarierilor și expertizelor, care s-au petrecut în lipsa

acesteia.

În cadrul ședinței instanței de apel, s-a constatat că inculpata Novițcaia I. la

momentul angajării nu întrunea condițiile prevăzute la pct. 1.4 al Instrucțiunii de funcție

a managerului Novițcaia I.

În continuare, recurentul remarcă că potrivit raportului de expertiză nr. 832 din

07.05.2013, în perioada anului 2012 de către Novițcaia I. au fost primite mijloace bănești

din casa întreprinderii în sumă de 1 814 380 lei. Conform datelor centrului de evidență

contabilă 532.1, în perioada de activitate 2012 de către Novițcaia I. au fost procurate de

la persoane fizice terenuri cu valoarea totală de 1 814 380 lei, iar neajunsuri nu au fost

depistate.

5

Fiind audiat în ședința de judecată, expertul Sajin P. care a efectuat expertizele și

a întocmit rapoartele de expertiză, acesta nu a putut da răspunsuri clare pentru a înlătura

divergențele apărute.

Astfel, recurentul menționează că în legătură cu acest fapt, în scopul examinării

multilaterale și obiective a circumstanțelor de fapt ale cauzei, întru stabilirea adevărului,

apărarea a solicitat primei instanțe numirea unei expertize în comisie, cu participarea

inculpatei, însă demersul dat a fost respins ca fiind neîntemeiat, încălcându-se astfel

dreptul la apărare și la un proces echitabil a inculpatei Novițcaia I.

În concluzie, se indică că instanța de apel a examinat formal apelul declarat de

către apărare, nu a cercetat circumstanțele relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o

soluție neargumentată, punând la baza condamnării declarațiile reprezentantului părții

vătămate, care sunt în contrazicere și nu coroborează cu alte probe.

În drept, recurentul își întemeiază recursul pe temeiurile prevăzute la pct. 6), 8) și

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

declararea recursului inadmisibil, ca fiind neîntemeiat, din motiv că instanța de apel a

adoptat o decizie legală, corectă și motivată obiectiv.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

La caz, din conținutul recursului declarat se constată că recurentul invocă drept

temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală. Potrivit

pct. 6) menționat, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

eroarea de drept comisă la judecarea cauzei, în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței. Prevederile pct. 8) al aceluiași articol, stipulează că inculpatul a

fost condamnat pentru o faptă care nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Pct. 12) este invocat în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Așadar, Colegiul penal verificând textul recursului declarat, constată că avocatul

inculpatei în argumentarea acestuia, expune desfășurat circumstanțele de fapt ale cauzei,

și invocă că instanța de apel greșit a constatat că prin probele administrate se

demonstrează vinovăția inculpatei Novițcaia I. în comiterea infracțiunii de delapidare a

averii străine în proporții deosebit de mari.

6

De asemenea, recurentul specifică că instanța de apel nu a făcut o analiză

profundă a probelor prezentate atât de partea acuzării, cât și de partea apărării în sensul

prevederilor indicate la art. 101 Cod de procedură penală, ajungând pripit la concluzia

privind vinovăția inculpatei.

Însă, verificând materialele dosarului în raport cu criticele recurentului enunțate,

Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța de apel a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privind condamnarea

inculpatei în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale

acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția inculpatei Novițcaia I., învinuită de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, să fie una legală și

întemeiată, iar pedeapsa aplicată - în limita sancțiunii prevăzute de articolul respectiv.

Tot aici, se remarcă că instanța de judecată, având în vedere egalitatea părților în

proces, este obligată să asigure cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei și probele

prezentate de părți, în egală măsură, ca, ulterior, să le dea acestora o apreciere obiectivă

și sub toate aspectele, iar din analiza dispozițiilor menționate și în raport cu decizia

recurată, Colegiul penal statuează că instanța de apel a respectat această obligație, a

apreciat în mod obiectiv probele acumulate la cauza penală dată.

Referindu-se la alegațiile recurentului, precum că nu au fost administrate

suficiente probe, ce ar confirma vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

incriminate, Colegiul penal menționează că acestea urmează a fi considerate ca fiind

neîntemeiate, deoarece instanța de apel judecând apelul declarat a analizat întreg

ansamblu probator și a ajuns la o concluzie corectă referitor la faptul că inculpata se face

vinovată de însușirea ilegală a sumei de bani restantă din suma totală care i-a fost oferită

pentru cumpărarea terenurilor agricole, pentru perfectarea actelor necesare, precum și

pentru cheltuielile aferente acestora. Inculpata nu a restituit mijloacele bănești rămase în

contul întreprinderii SRL „Agrounigrup”, cauzând astfel acesteia un prejudiciu material

în proporții deosebit de mari.

Totodată, Colegiul penal indică că instanța de apel corect a reținut că potrivit

rapoartelor de expertiză întocmite în cauza penală dată cu nr. 832 din 07 mai 2013 și nr.

1456 din 20 august 2014, rezultă că inculpata Novițcaia I. în perioada cuprinsă între

decembrie 2011 – 2012 a primit din casieria întreprinderii SRL „Agrounigrup” mijloace

bănești în sumă totală de 2 054 380 lei, de la Petrovschi D. suma de 1 326 000 lei și de la

Petrosean V. suma de 240 000 lei, în total aceasta a primit mijloace bănești în sumă de

3 620 380 lei. Din această sumă, inculpata a procurat pe parcursul perioadei cuprinse

între decembrie 2011 – 2012, terenuri agricole în sumă totală de 1 957 002,75 lei. Astfel,

suma rămasă inculpatei în urma tranzacțiilor efectuate constituia 1 663 537,27 lei.

7

Suma menționată, inculpata nu a restituit-o în casieria întreprinderii SRL

„Agrounigrup”, la materialele dosarului nefiind anexată vreo dovadă în sensul dat, prin

ce se confirmă că inculpata Novițcaia I. a însușit suma restantă ilegal.

Subsidiar celor menționate supra, Colegiul penal conchide că acțiunile inculpatei

corect au fost încadrate juridic în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, constituind

infracțiunea de delapidare a averii străine în proporții deosebit de mari.

În vederea consolidării poziției formulate în privința vinovăției inculpatei,

Colegiul penal indică că instanțele de fond au cercetat obiectiv întreg ansamblu probator

administrat la dosar, și corect au concluzionat că vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii incriminate prin rechizitoriu, a fost confirmată indubitabil atât prin

declarațiile martorilor audiați la caz, cât și prin probele materiale anexate la cauza

penală.

Tot aici, Colegiul penal menționează că instanțele ierarhic inferioare just au

concluzionat că inculpata nu a prezentat vreo dovadă plauzibilă, care ar confirma că

datoria restantă față de SRL „Agrounigrup” în valoare de 1 663 535,27 lei a fost

cheltuită de către aceasta pentru necesitățile aferente apărute în procesul de cumpărare a

terenurilor agricole.

Prin urmare, se constată că, faptul dat în cumul cu probele administrate confirmă

delapidarea de către inculpata Novițcaia I. a mijloacelor bănești în sumă de 1 663 535,27

lei primite de la SRL „Agrounigrup” pentru procurarea terenurilor.

În continuare, Colegiul penal punctează că recurentul în cererea de recurs

declarată a mai invocat și faptul că instanțele de fond eronat i-au respins ca fiind

nefondat, demersul privind numirea efectuării unei expertize judiciar contabile în

comisie, cu participarea inculpatei Novițcaia I., în acest fel fiindu-i încălcat inculpatei

dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Referindu-se la argumentul dat, Colegiul penal nu-l reține ca fiind întemeiat, iar în

argumentarea poziției date, menționează că atât prima instanță, cât și instanța de apel au

respins demersul prin încheieri motivate adoptate la 22.06.2016 (vol. III, f.d. 15), și

respectiv la 16.11.2016 (vol.III, f.d. 168-170), acordând deplină eficiență prevederilor

art. 144, 146 Cod de procedură penală.

În motivarea, încheierilor adoptate instanțele de fond au indicat că la caz, au fost

dispuse două expertize judiciar-contabile. A doua expertiză a fost numită la cererea

inculpatei din 14.01.2014, de către procuror prin ordonanța din 15.01.2014, în care au

fost incluse toate întrebările formulate de către inculpată în cererea sa.

La 28.04.2014 inculpatei și avocatului acesteia i-a fost adusă la cunoștință

ordonanța menționată, indicând în procesul verbal că au luat cunoștință cu ordonanța în

cauză și întrebări suplimentare nu au. Tot atunci, inculpata și-a asumat obligația să

prezinte un set de acte pentru examinarea lor în cadrul expertizei suplimentare numite,

pentru ce au și semnat.

Așadar, inculpatei i s-a oferit termen suficient pentru a putea prezenta expertului

setul de acte de care dispune, ca ele să fie supuse cercetării în cadrul efectuării expertizei

suplimentare, fapt ce a fost neglijat de către aceasta.

8

În asemenea circumstanțe, instanțele de fond au menționat că în raportul de

expertiză contabilă suplimentară nr. 1456 din 20.08.2014, experții au dat răspuns la toate

întrebările puse în sarcina acestora, în baza materialelor dosarului penal, din motiv că de

către inculpată nu au fost prezentate înscrisurile, pentru depunerea cărora ultima a

solicitat acordarea unei perioade de timp.

Mai mult ca atât, Colegiul penal remarcă, că pentru clarificarea circumstanțelor

reflectate în raportul de expertiză, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță a fost

audiat expertul Sajin P. în prezența inculpatei și a avocatului acesteia, fapt confirmat prin

procesul-verbal al ședinței de judecată din 30 mai 2016 (vol. III, f.d. 37(verso)-38; f.d.

97-100), respectiv ei au fost în deplină posibilitate de a pune întrebări pentru a elucida

circumstanțele neclare din conținutul raportului de expertiză.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că în speța dată nu pot fi

reținute alegațiile recurentului precum că inculpatei i-a fost încălcat dreptul la apărare și

la un proces echitabil, deoarece de către instanțele de fond a fost respectat principiul

egalității armelor, oferindu-le ambelor părți posibilitatea egală de a prezenta probe în

apărarea sau învinuirea inculpatei.

Într-o altă ordine de idei, privitor la alegația recurentului ce se referă la lipsa în

acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.

(5) Cod penal, eroare de drept stipulată expres în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal relevă faptul, recurentul în argumentarea erorii date nu

a indicat concret ce element al componenței de infracțiune lipsește în fapta comisă de

către inculpată, acesta doar s-a rezumat la punctarea unor argumente de ordin general ce

se referă în mare parte la modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond.

Așadar, Colegiul penal ține să amintească că atribuția de apreciere a probelor este

pusă pe seama instanțelor de fond și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția

cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor

prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de

drept.

Ținând cont de argumentele formulate în prezentul recurs, dar și de conținutul

deciziei contestate, Colegiul penal ajunge la concluzia că decizia recurată este în

concordanță cu normele procesual-penale ce se referă la examinarea obiectivă,

multilaterală și complexă a cauzei penale cu verificarea circumstanțelor de fapt și

constatarea aspectelor de drept importante pentru justa soluționare a cauzei, printr-o

cercetare amplă a probelor administrate, cărora li s-a dat o apreciere obiectivă din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce (art.

100-101 Cod de procedură penală) și cu expunerea detaliată asupra motivelor formulate

în apel.

Drept urmare, Colegiul penal conchide că argumentele invocate în recurs nu au

fost motivate prin prisma erorilor de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, iar temei de intervenire în decizia contestată nu a fost stabilit, astfel

recursul declarat este considerat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

9

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Suveică Tudor în numele

inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07

decembrie 2016, în cauza penală privind-o pe Novițcaia Ina xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 mai 2017.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

10