1ra-1747/2016 — 179 alin.2 CP

1ra-1747/2016 — 179 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1747/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nadejda Toma și Vladimir Timofti

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de partea vătămată Grigoriță Grigore și de avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatului Chiperco Vasile, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Cimișlia din 25 mai 2015, și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 08 iunie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Bîtca Ion Vasile, născut la

25.05.1993, originar și domiciliat r-

nul Cimișlia, sat. Sagaidac.

Chiperco Vasile Valentin, născut la

27.07.1994, originar și domiciliat r-

nul Cimișlia, sat. Sagaidac.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.10.2014 – 25.05.2015 ;

Instanța de apel: 17.07.2015 - 09.11.2015;

07.04.2016 – 08.06.2016;

Instanța de recurs: 29.01.2016 – 15.03.2016.

09.08.2016 – 23.11.2016.

A C O N S T A T A T :

Vasile au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.179 alin.(2) Cod

penal la câte 2 ani închisoare, fiecare.

1

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpaților Bîtca Ion și

Chiperco Vasile a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de

câte un an, fiecăruia.

Acțiunea civilă înaintată de Grigoriță Grigore către Bîtca Ion și Chiperco

Vasile cu privire la recuperarea prejudiciului material și a prejudiciului moral a

fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

expună instanța în ordinea procedurii civile.

și încă o persoană, în privința căruia cauza a fost disjunsă într-o procedură

separată, la 20 octombrie 2013, ora 20.30, în urma înțelegerii prealabile,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, intenționat au

pătruns fără consimțământul proprietarului în gospodăria și casa cet. Grigoriță

Grigore din s. Sagaidac, r-nul Cimișlia, l-au agresat fizic, îmbrâncindu-l și i-au

aplicat mai multe lovituri cu picioarele în diferite regiuni ale corpului

cauzându-i vătămare corporală neînsemnată, iar la cererile lui Grigoriță

Grigore de a părăsi gospodăria sa, aceștia refuzau categoric.

a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri, prin care să le fie

aplicată inculpaților pedeapsă sub formă de închisoare și care să fie executată

real, fără aplicarea prevederilor art. 90 Codul penal, cu admiterea integrală a

acțiunii civile cu încasarea prejudiciului material și moral solicitat, invocând că

la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de faptul, că inculpații nu s-au căit

sincer, nu au contribuit la descoperirea infracțiunii, nu au recuperat prejudiciul

material, ce constituie cheltuieli de tratament în sumă de 2712,15 lei și

cheltuielile de transport în sumă de 1360 lei; nu au achitat prejudiciul moral în

mărime de 50000 lei pentru recuperarea stării sufletești nesatisfăcătoare și

afecțiuni psihice și psihologice cauzate de către inculpați.

2015, a fost respins ca nefondat apelul părții vătămate G.Grigoriță, cu

menținerea sentinței.

instanță a examinat cauza potrivit prevederilor legale sub toate aspectele și în

mod obiectiv a apreciat circumstanțele cauzei, dând probelor administrate în

dosar o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților I.Bîtca și V.Chiperco

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal.

Totodată, instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei

penale în privința inculpaților a conchis, că prima instanță le-a aplicat acestora

2

o pedeapsă penală echitabilă în coraport cu circumstanțele cauzei, respectiv, a

fost acordată deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, instanța de apel a

considerat neîntemeiate cerințele apelantului, deoarece prima instanță corect a

ajuns la concluzia de a suspenda condiționat executarea pedepsei inculpaților

I.Bîtca și V.Chiperco, nefiind stabilite circumstanțe ce ar servi temei de

dispunere a executării reale a pedepsei.

La fel, instanța de apel a constatat, că G.Grigoriță a fost recunoscut în cauză

ca parte civilă și acțiunea lui a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile, deoarece

nu au fost prezentate probe în scopul confirmării și justificării cuantumului

despăgubirilor materiale și morale solicitate pentru prejudiciul suportat.

Partea vătămată având posibilitatea conform art.387 alin.(3) Cod de procedură

penală, să se adreseze în ordinea procedurii civile pentru a putea proba

cuantumul despăgubirilor solicitate, atât recuperarea prejudiciului material,

cât și cel moral.

vătămată, care, invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10),

12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pedeapsa stabilită inculpaților să fie

executată real, deoarece instanțele nu și-au motivat soluția în partea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, ținând cont de faptul, că inculpații nu s-au căit

de cele întâmplate, nu au recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune; -

admiterea integrală a acțiunii civile, recuperarea prejudiciului moral alcătuit

din totalitatea suferințelor psihice și fizice care le-a suportat în urma acțiunilor

ilicite ale inculpaților în mărime de 50000 lei și a prejudiciului material pentru

cheltuielile de transport suma de 1360 lei și pentru tratament în sumă de

2712,15 lei.

2016, a fost admis recursul ordinar declarat de partea vătămată, casată parțial

decizia instanței de apel, în latura civilă, în partea încasării prejudiciului moral,

și dispusă rejudecarea cauzei în această parte în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

instanța de apel, verificând legalitatea sentinței sub aspectul invocat de partea

vătămată G.Grigoriță, just a ajuns la concluzia, că prima instanță, la aplicarea

pedepsei inculpaților, a respectat prevederile legale, stabilindu-le acestora

pedeapsa închisorii în baza art. 179 alin.(2) Cod penal, cu suspendarea

3

condiționată a executării ei pe termen de probațiune, în temeiul art. 90 Cod

penal.

În acest sens Colegiul penal a menționat, că atât prima instanță, cât și

instanța de apel, ținând seama de aceste circumstanțe, și anume de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria celor mai puțin grave, de

motivul acesteia, de persoana inculpaților, care au săvârșit infracțiunea pentru

prima dată, de lipsa circumstanțelor agravante, corect au concluzionat de a

suspenda condiționat executarea pedepsei stabilită inculpaților pe termen de

probă.

Din considerentele menționate, instanța de recurs a respins argumentul

recurentului, precum că decizia instanței nu cuprinde motivele pe care s-a

întemeiat soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei stabilită

inculpaților.

Cu referire la argumentele recurentului ce ține de admiterea în principiu a

acțiunii civile referitor la încasarea prejudiciului material, Colegiul penal a

constatat, că instanțele de fond, reținând faptul, că partea vătămată nu a

prezentat probe suficiente în scopul confirmării și justificării cuantumului

integral al despăgubirilor solicitate pentru prejudiciul material suportat pentru

tratament și în legătură cu prezentarea sa în fața organului de urmărire penală

și în cadrul instanței de judecată, corect au admis în principiu acțiunea civilă în

partea ce ține de prejudiciul material, partea vătămată având posibilitatea în

ordinea procedurii civile să-și probeze cuantumul prejudiciului material

solicitat, deoarece conform art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, dacă la

soluționarea acțiunii civile, pentru a stabili suma despăgubirilor cuvenite părții

civile, apare necesitatea de a amâna judecarea cauzei pentru a se administra

probe suplimentare, instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile, concluzie ce corect a fost menținută de instanța de

apel. Astfel, instanța de recurs a respins ca neîntemeiate argumentele

recursului în acest sens.

Analizând decizia instanței de apel în raport cu motivele invocate de către

recurent privind admiterea acțiunii civile în principiu referitor la prejudiciul

moral solicitat, instanța de recurs a statuat, că instanța de apel pripit a

pronunțat hotărârea în această parte, fără a ține cont de următoarele fapte.

Partea vătămată în apelul declarat a criticat ilegalitatea sentinței în latura

civilă, considerând că acțiunea civilă urmează a fi admisă cu încasarea în

beneficiul său de la inculpați a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei.

În recurs partea vătămată a invocat, că instanța de apel, fără a dezbate

argumentele apelului în această parte, neîntemeiat a admis acțiunea civilă în

4

principiu referitor la încasarea prejudiciului moral, lăsând soluționarea

acesteia în ordinea procedurii civile.

Verificând decizia instanței de apel la acest capitol, Colegiul penal a

constatat, că instanțele superficial au motivat de ce au lăsat fără examinare

acțiunea civilă în partea prejudiciului moral, considerente din care decizia a

fost casată parțial cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași

instanță. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmând să țină cont de

motivele casării soluției adoptate și să verifice minuțios legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să

respecte prevederile art. 1423 Cod civil și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

a fost admis apelul declarat de partea vătămată, casată parțial sentința, în

partea soluționării acțiunii civile și pronunțată o nouă hotărâre în această

parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost admisă

acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul inculpaților în beneficiul

părții vătămate, prejudiciul moral în sumă de 25000 lei.

justificată acțiunea civilă înaintată de partea vătămată în partea încasării

prejudiciului moral, însă suma de 50000 lei solicitată este exagerată. Ținând

cont de poziția socială a inculpaților și părții vătămate precum și de

posibilitatea reală a inculpaților la achitarea unui astfel de prejudiciu, instanța

de apel a ajuns la concluzia de a încasa din contul inculpaților în beneficiul

părții vătămate prejudiciul moral în sumă de 25000 lei. Sumă care este

suficientă și oportună suferințelor morale și psihice suportate de către partea

vătămată.

partea vătămată Grigoriță Grigore, și avocatul Pruteanu N. în numele

inculpatului Chiperco V.

11.1. Partea vătămată, prin recursul declarat la 26.07.2016, în termen,

invocând temei de drept pct. 6) și 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care a exclude aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal în privința inculpaților, cu admiterea integrală a acțiunii civile

depusă.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

5

Consideră, că pedeapsa aplicată inculpaților nu-și va atinge scopul de

corectare și reeducare a acestora și nu va fi restabilită echitatea socială,

deoarece fiind suspendată condiționat, în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa

închisorii aplicată inculpaților, nu s-a ținut cont de toate circumstanțele cauzei

în acest sens, și anume, inculpații nu s-au căit sincer de cele comise, nu au

contribuit la descoperirea infracțiunii și nu au achitat suma prejudiciului

cauzat.

- instanța de fond și cea de apel neîntemeiat a admis în principiu acțiunea

civilă în partea încasării prejudiciului material și neîntemeiat a admis doar

parțial acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, deoarece în opinia

recurentului acțiunea civilă depusă de către el, este motivată și argumentată

prin probe suficiente.

11.2. Avocatul Pruteanu N. în numele inculpatului Chiperco V, prin recursul

declarat la 01.08.2016 prin intermediul oficiului poștal, în termen, invocând

temei de drept pct. 6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Menționează, că potrivit sentinței, a fost admisă în principiu acțiunea

civilă, urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

Prin decizia instanței de recurs ordinar, a fost admis parțial recursul

declarat de partea vătămată, cauza fiind remisă la rejudecare în instanța de

apel doar în partea soluționării acțiunii civile ce ține de încasarea prejudiciului

moral, însă potrivit conținutului deciziei instanței de apel, instanța rejudecând

cauza s-a pronunțat asupra acțiunii civile atât cu privire la încasarea

prejudiciului material cât și cu privire la încasarea prejudiciului moral. Fapt

prin care inculpatului Chiperco V. i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Consideră, că instanța de apel nu a motivat soluția privind încasarea din

contul inculpaților în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă

de 25000 lei. În acest sens, la materialele dosarului nefiind anexată nicio probă

autentică prin care să se confirme faptul că partea vătămată a suportat careva

suferințe psihice.

asupra recursurilor declarate, prin care:

Procurorul, pledează pentru respingerea recursurilor declarate, deoarece

decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

6

Partea vătămată, pledează pentru declararea inadmisibilității recursului

ordinar declarat de avocatul Pruteanu N. în numele inculpatului Chiperco V.,

deoarece acesta nu este motivat prin prisma unei erori de drept prevăzută de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Cu referire la temeiul de recurs invocat prin prisma art.427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal

constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

7

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal, consideră neîntemeiat argumentul invocat de către partea

vătămată potrivit căruia instanța de apel neîntemeiat a admis doar parțial

acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, la fel neîntemeiate sunt și

alegațiile recursului declarat de către avocatul Pruteanu N. în numele

inculpatului Chiperco V., potrivit căror instanța de apel nu a motivat soluția

privind încasarea din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate,

prejudiciul moral în sumă de 25000 lei.

În acest sens, Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 1423

alin.(1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală,

mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță

în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de

măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă, că partea vătămată solicită încasarea din

contul inculpaților prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în sumă de 50000

lei.

Instanța de fond, pronunțând sentința, a admis în principiu acțiunea civilă

înaintată de către Grigoriță Grigore către Bîtca Ion și Chiperco Vasile cu privire

la încasarea prejudiciului moral, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Prin decizia instanței de apel, fiind casată parțial sentința, în latura civilă,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, a fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și

dispusă încasarea din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate,

prejudiciul moral în sumă de 25000 lei.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este

o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate; alin.(2) Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

8

Potrivit prevederilor art. 225 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea

acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de

către instanța de competența căreia este cauza penală.

Colegiul penal constată, că instanța de apel la adoptarea hotărârii în latura

civilă s-a condus de prevederile art. 387 alin.(1) Cod de procedură penală care

prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind

dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă,

admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”, motivându-și soluția

în modul expus la pct. 5 al prezentei decizii și n-a comis careva erori de drept în

această parte.

Instanța de recurs reiterează, că,în termenii Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral,

se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie

stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să

constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri

nejustificate pentru victimele daunelor.

Ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate de partea vătămată, Colegiul penal consideră că prin decizia instanței

de apel, fiind dispusă încasarea din contul inculpaților în beneficiul părții

vătămate o compensație morală în sumă de 25000 lei, aceasta reprezentând o

satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a comis erori de drept,

dispunând încasarea prejudiciului moral în sumă de 25000 lei, care reprezintă

o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum diminuată a prejudiciului

moral cauzat.

Cu referire la alegațiile recursului declarat de partea vătămată potrivit

cărora instanța de fond și cea de apel neîntemeiat a admis în principiu acțiunea

civilă în partea încasării prejudiciului material și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal menționează, că pe

marginea acestor aspecte s-a expus Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție prin decizia adoptată în prezenta cauză penală la 15 martie 2016

(f.d.115-120, vol.2), fapt ce se constată din motivarea deciziei menționate cât și

din dispozitivul acesteia, decizie care este irevocabilă, totodată din aceasta

reiese, că rejudecarea cauzei a fost dispusă doar în latura civilă, în partea

încasării prejudiciului moral.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că temeiurile invocate

de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

9

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind

vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de partea vătămată

Grigoriță Grigore și de avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului

Chiperco Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 08 iunie 2016, în cauza penală privindu-i pe Bîtca Ion Vasile și Chiperco

Vasile Valentin, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 decembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

10