AFFAIRE FERREIRA MARTINS CONTRE LE PORTUGAL

Rezoluția ResDH(2002)25 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 aprilie 2001 în cauza Ferreira Martins împotriva Portugaliei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 6 martie 2002, în cadrul celei de-a 783-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 12 aprilie 2001 în cauza Ferreira Martins și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din Convenție, Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 39579/96) formulată împotriva Portugaliei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile L'eipela 29 ianuarie 1998 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de dna Maria Emilia Ferreira Martins, resortisant portughez și că Curtea, sesizată cu cauza în temeiul art. 5 alin. (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil faptul că este vorba despre durata excesivă a unei proceduri civile; întrucât, în hotărârea sa din 12 aprilie 2001, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și reclamanta, și având certitudinea că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să o șteargă din rol și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei în fața Marii Camere; (i) În conformitate cu prevederile regulamentului amiabil, s-a convenit ca guvernul Portugaliei să plătească recurentei, imediat după notificarea hotărârii Curții, 800 000 de ecudos portughez pentru daune morale și 250 000 ecudos portughez pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată; Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, după încheierea acesteia, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a fost subordonată revocarea sau soluționarea litigiului; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; având în vedere faptul că la 16 iulie 2001, guvernul statului pârât a plătit recurentei sumele prevăzute în Regulamentul de procedură și că .. nicio altă măsură n .. a fost pronunțată în speță pentru a se conforma hotărârii Curții, Declar că, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2002)25

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 12 avril 2001

dans l’affaire Ferreira Martins contre le Portugal

(adoptée par le Comité des Ministres le 6 mars 2002,

lors de la 783e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 12 avril 2001 dans l’affaire Ferreira Martins et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention ;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 39579/98) dirigée contre le Portugal, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 29 janvier 1998 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par Mme Maria Emilia Ferreira Martins, ressortissante portugaise et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d’une procédure civile ;

Considérant que dans son arrêt du 12 avril 2001 la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et la requérante, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de la rayer du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre ;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement du Portugal versait à la requérante, dès la notification de l’arrêt de la Cour, 800 000 escudos portugais au titre du dommage moral et 250 000 escudos portugais au titre des frais et dépens ;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois final, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

S’étant assuré que le 16 juillet 2001, le gouvernement de l’Etat défendeur a versé à la requérante les sommes prévues par le règlement amiable et qu’aucune autre mesure n’était exigée en l’espèce afin de se conformer à l’arrêt de la Cour,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement du Portugal, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.