ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 17/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova, reclamantul C.I. a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, pentru ca instanța să dispună anularea deciziei emisă de pârâtă, prin care i s-a reținut suma de 35.349.858 lei și penalități de întârziere. În motivarea cererii a arătat faptul că i s-a imputat suma reclamată, pentru faptul că nu a formulat recurs împotriva unei sentințe, fapt care nu intra în atribuțiile sale (neavând nici cunoștințe juridice) și fără să i se poată reține vreo culpă. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 312 din 7 iulie 2005, a admis acțiunea formulată, motivat de faptul că nu se poate reține vinovăția reclamantului, pentru faptul imputat, astfel încât reclamantul nu poate răspunde pentru paguba înregistrată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, susținând, în esență, că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că primarul nu avea motive să declare recurs împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Mehedinți, întrucât practica instanțelor judecătorești a fost acea de a considera că secretarii de primării pot beneficia de indemnizații de conducere, invocând o notă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Prin hotărârea Consiliului Local al orașului Vânju Mare nr. 37 din 25 octombrie 2001 s-a aprobat acordarea indemnizației de conducere, Secretarului orașului, iar prin dispoziția Primarului, nr. 72/2001, s-a acordat indemnizații de conducere de 45%, Secretarului A.A., avându-se în vedere și adresele nr. 9127 din 4 septembrie 2001 și nr. 9184 din 6 septembrie 2001 ale Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care solicitase Prefecturii județului Mehedinți, să ia măsuri pentru acordarea indemnizației de conducere, secretarului. Serviciul de Contabilitate și Audit Intern al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți a considerat că indemnizația de conducere a fost acordată nelegal și a dispus Primarului C.I.

să rețină suma de la cel care a încasat-o în mod nelegal. Ca urmare, a fost emisă dispoziția nr. 86 din 9 mai 2003, care, însă, a fost anulată de Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ. Apreciind că întrucât instanța a anulat dispoziția de reținere, Primarul C.I. nu mai avea temei legal pentru a dispune recuperarea sumei de la secretar. În mod nelegal, organul de control a considerat că pentru a primi indemnizația de conducere în baza Legii nr. 154/1998, secretarul trebuie să conducă sau să coordoneze programe sau proiecte prevăzute în programul de activitate al instituției respective, pe perioada de derulare a acestora.

Potrivit art. 83 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, secretarul de primărie este funcționar public de conducere, dreptul acestuia de a primi indemnizație de conducere având la bază prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, și nu pe cele ale alin. (4), care se referă la alte persoane, respectiv la acei funcționari care nu au o funcție publică de conducere, dar coordonează programe sau proiecte, așa cum a reținut Curtea de Apel Craiova. Hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Mehedinți împotriva sentinței nr. 312 din 7 iulie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2006.