CASE OF AXEN, TEUBNER AND JOSSIFOV AGAINST GERMANY

Rezoluția ResDH(2003)163 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 27 februarie 2003 (Rezoluție prietenoasă) în cazul Axen, Teubner și Jossifov împotriva Germaniei (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 20 octombrie 2003 la a 854-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Axen, Teubner și Jossifov, pronunțată la 27 februarie 2003, și transmis în aceeași zi Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din Convenție; Amintind că cazul a apărut într-o cerere (nr. 54999/00) împotriva Germaniei, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 15 decembrie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenție de către dna Sonja Axen, Katrin Teubner și Sophia Jossifov, trei resortisanți germani, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea privind durata excesivă a anumitor proceduri privind drepturile și obligațiile civile în fața instanțelor administrative și a Curții constituționale federale; întrucât, în hotărârea sa din 27 februarie 2003, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și de reclamanții,

și după ce a fost convinsă că soluția a fost bazată pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul soluționării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că Guvernul Germaniei va plăti reclamanților, suma globală de 3 000 de euro, toate daunele incluse; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că socoteala unei cauze se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri după ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate la discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere că, la 2 aprilie 2003, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților suma prevăzută în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Germaniei,

că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2003)163 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 27 February 2003 (Friendly settlement) in the case of Axen, Teubner and Jossifov against Germany (Adopted by the Committee of Ministers on 20 October 2003 at the 854th meeting of the Ministers’ Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”), Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the Axen, Teubner and Jossifov case delivered on 27 February 2003 and transmitted the same day to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention; Recalling that the case originated in an application (No. 54999/00) against Germany, lodged with the European Court of Human Rights on 15 December 1999 under Article 34 of the Convention by Ms Sonja Axen, Katrin Teubner and Sophia Jossifov, three German nationals, and that the Court declared admissible the complaint concerning the excessive length of certain proceedings concerning civil rights and obligations before the administrative Courts and the federal constitutional Court; Whereas in its judgment of 27 February 2003 the Court,

after having taken formal note of a friendly settlement reached by the government of the respondent state and the applicants, and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols, decided unanimously to strike the case out of its list and took note of the parties’ undertaking not to request a re-hearing of the case before the Grand Chamber; Whereas under the above-mentioned friendly settlement it was agreed that the Government of Germany would pay the applicants, the global sum of 3 000 euros, all damages included; Recalling that Rule 44, paragraph 2, of the Rules of the Court provides that the striking-out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2 of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter; Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that on 2 April 2003 the government of the respondent state had paid the applicants the sum provided for in the friendly settlement and that no other measure was required in the present case to conform to the Court’s judgment, Declares, after having examined the information supplied by the Government of Germany, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.