ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2096/2003

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin contestația formulată la data

de 24 iunie 2002 la Tribunalul Bistrița Năsăud, reclamanta Z.F. a solicitat

anularea deciziei de imputare nr. 160 din 31 mai 2002 emisă de directorul

Spitalului Orășenesc Năsăud pentru suma de 3.964.758 lei, reprezentând drepturi

salariale încasate necuvenit în perioada 1 iunie 2001 – 30 aprilie 2002.

Tribunalul Bistrița Năsăud, secția

civilă, prin sentința civilă nr. 386/F/2002 din 6 septembrie 2002 a declinat

competența de soluționare a contestației în favoarea Colegiului jurisdicțional

de pe lângă Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud, reținând că suma

imputată reprezintă drepturi salariale acordate greșit din vina conducerii

spitalului, împrejurare reținută în Raportul de control intermediar nr. 1855 din

31 mai 2002 întocmit de Direcția de Control Financiar Ulterior de la Camera de

Conturi a județului Bistrița Năsăud, persoane care fac parte din categoria

celor enumerate la art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicată, iar spitalul

este o instituție publică finanțată de la buget, astfel că se încadrează în

categoria persoanelor juridice supuse controlului și jurisdicției organelor din

sistemul Curții de Conturi.

Colegiul jurisdicțional de pe lângă

Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud, prin sentința nr. 123/2002, și-a

declinat competența în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud, reținând că

beneficiarii sumelor încasate necuvenit, contestatari ai deciziilor de imputare

emise în temeiul art. 106 și 108 C. muncii, în vigoare la data respectivă, nu

au calitatea cerută de prevederile art. 40 și 41 din Legea nr. 94/1992,

republicată și nici nu au participat la producerea prejudiciului împreună cu

conducerea spitalului, vinovată de majorare nelegală a salariilor personalului.

Curtea constată că soluționarea contestației

este de competența Tribunalului Bistrița Năsăud, conform prevederilor art. 2

lit. b

1

) C. proc. civ.

În conformitate cu dispozițiile art.

41 din Legea nr. 94/1992 sunt supuse judecării instanțelor Curții de Conturi

contestațiile introduse împotriva actelor de imputație de către

administratorii, gestionarii, contabilii, precum și de către ceilalți salariați

care au participat împreună cu aceștia la producerea pagubelor cauzate

persoanelor juridice prevăzute în art. 18 din lege.

La stabilirea competenței materiale

a instanțelor Curții de Conturi, se constată că legea are în vedere atât

criteriul persoanei juridice controlate, indicate de dispozițiile art. 18-20

din Legea nr. 94/1992, cât și acela al calității persoanelor fizice

răspunzătoare. În ce privește calitatea persoanei fizice răspunzătoare,

potrivit dispozițiilor art. 40 și 41 din Legea nr. 94/1992, aceasta trebuie să

fie administrator, gestionar sau contabil al persoanei juridice supuse

controlului organelor Curții de Conturi, ceea ce nu este cazul în speță. Alte

persoane pot fi judecate de instanțele Curții de Conturi numai dacă au

participat la producerea prejudiciului împreună cu administratorul, gestionarul

sau contabilul persoanei juridice controlate.

În cazul de față decizia de imputare

s-a emis în sarcina unui simplu salariat, beneficiar al unor drepturi salariale

necuvenite, persoană care nu a participat în nici un mod la producerea

prejudiciului. Paguba a fost cauzată în patrimoniul spitalului, exclusiv din

culpa conducerii spitalului, care a majorat cu 10%, în mod nelegal, salariile

de încadrare unei părți din personal.

În ipoteza dată, actul de imputație

nu privește o persoană vizată prin art. 41 din Legea nr. 94/1992, astfel încât

competența de soluționare a contestației revine instanței care judecă litigiile

de muncă (tribunalul), întrucât dispozițiile de exceptare de la normele

dreptului comun limitează competența instanțelor Curții de Conturi de judecare

a contestațiilor împotriva actelor de imputație numai la situațiile indicate în

art. 41 din lege.

Întrucât nu sunt îndeplinite

cerințele art. 41 din Legea nr. 94/1992, contestația la decizia de imputație

are natura juridică a unui conflict de muncă și competența materială de

soluționare a cauzei aparține tribunalului.

Pe cale de consecință, în baza art.

2 lit. b

1

) C. proc. civ. cu referire la art. 70, 73 și urm. din

Legea nr. 168/1999, cauza va fi înaintată Tribunalului Bistrița Năsăud, secția

conflicte de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe Z.F. și Spitalul Orășenesc Năsăud în favoarea Tribunalului

Bistrița Năsăud.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 mai 2003.