ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3290/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată

următoarele :

La data de 2 iulie 2002 reclamanta C.N.H. SA

Petroșani a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Petroșani

solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea

dispoziției nr. 1530 din 22 mai 2002 emisă de pârâtă prin care i-a fost

respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 691 mp

înscris în C.F. nr. 2188 Petroșani nr. top 849; să se constate că este

îndreptățită la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 în calitate de

persoană juridică continuatoare a activității SAR Petroșani și a SC; să se

dispună restituirea în natură a imobilului în litigiu arătat mai înainte, iar

dacă acest lucru nu este posibil să i se acorde măsuri reparatorii prin

echivalent, prevăzute de Legea nr. 10/2001.

prin sentința civilă nr. 1999 din 20 noiembrie 2002 pronunțată de Tribunalul

Hunedoara, secția civilă.

Pentru a pronunța hotărârea arătată tribunalul a

reținut că reclamanta a notificat în termenul prevăzut de art. 21 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001, pe pârâtă, deținătoarea imobilului în litigiu.

Că prin dispoziția nr. 1530 din 22 mai 2002

Primăria orașului Petroșani a respins cererea de restituire cu motivarea că

reclamanta nu a fost proprietara terenului solicitat și nici nu este

continuatoarea activității fostei SAR Petroșani, condiție cerută de art. 3 lit.

c( din Legea nr. 10/2001.

Din înscrisurile depuse la dosar și observând

prevederile restrictive ale Legii nr. 10/2001 în art. 3 lit. c) cu privire la

persoanele juridice îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituiri

în natură sau prin echivalent, instanța de fond a stabilit că reclamanta nu a

dovedit că este proprietara imobilului a cărui restituire în natură a

solicitat-o, și că nu este continuatoarea activității SAR Petroșani, societate

de la care a fost naționalizat bunul prin Legea nr. 119/1948.

Că la data naționalizării SAR Petroșani era

organizată în societate anonimă pe principiile codului comercial, iar ca efect

al naționalizării s-a transformat în întreprindere socialistă de stat,

încetându-i personalitatea juridică dobândită la data înființării ca societate

comercială.

În acest context, a considerat instanța de fond

că reclamanta, care a fost întreprindere socialistă de stat nou înființată,

fără a avea imobile în proprietate, nu poate fi considerată continuatoarea

activității societății comerciale private SAR Petroșani în sensul prevederilor

art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 și nu are vocație la restituirea terenului

în litigiu, motiv pentru care contestația reclamantei a fost respinsă de

tribunal.

Împotriva sentinței pronunțate de tribunal

reclamanta a declarat apel.

respins ca nefondat apelul prin decizia civilă nr. 305/A din 27 martie 2003 cu

motivarea că reclamanta a fost de la înființare întreprindere socialistă de

stat și că în această calitate nu a deținut niciodată în proprietate imobile de

care să fi fost deposedată abuziv.

Că nu are calitatea de continuatoare a S.A.R.

Petroșani, a cărei personalitate juridică a încetat prin transferare din

societate anonimă, organizată și funcționând conform prevederilor Codului

Comercial, în întreprindere socialistă de stat.

Că din această perspectivă nu se poate discuta

de o continuare a activității societății comerciale naționalizată și

desființată, deoarece nu există în speță o unică persoană juridică.

decizii a declarat recurs reclamanta fără a preciza la care din motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., se referă, dar din dezvoltarea motivelor

de recurs, rezultă că acestea pot fi încadrate în art. 304 pct. 7, 9 și 10 C.

proc. civ.

Recurenta susține că decizia pronunțată cuprinde

motive străine de materia pricinii, respectiv, instanța de apel, fără ca

apelanta să invoce, a reținut ca motiv de apel, faptul că instanța de fond nu

s-a pronunțat asupra capătului de cerere prin care s-a solicitat să se constate

că este continuatoarea activității SAR Petroșani.

Or, apelanta a precizat că în mod netemeinic nu

s-a reținut că a făcut dovada continuării activității SAR Petroșani.

Decizia pronunțată de instanța de apel a mai

fost criticată pentru că nu a motivat convingător hotărârea pronunțată,

preluând întrutotul considerentele din hotărârea instanței de fond și că nu au

fost analizate toate probele administrate cu care a făcut dovada continuării în

mod neîntrerupt, a activității SAR Petroșani, așa încât se cuvenea să i se

restituie în natură imobilul solicitat prin acțiune.

Recursul este nefondat.

Decizia pronunțată de instanța de apel nu

cuprinde motive străine de natura pricinii și considerentele de fapt și de

drept se încadrează în cerințele art. 261 pct. 5 C. proc. civ..

Printr-o interpretare corectă a Legii nr.

10/2001 s-a stabilit că nu sunt întrunite în cauză cerințele art. 3 lit. c) din

legea menționată deoarece recurenta nu a dovedit că a avut în proprietate

imobilul în litigiu și că are calitatea de continuatoare a activității SAR

Petroșani, calitate ce trebuie, potrivit art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001

constatată prin hotărâre judecătorească.

Pentru a ajunge la această concluzie, instanța

de apel a analizat toate probele administrate din care rezultă că terenul în

litigiu a fost proprietatea SAR Petroșani, (înființată în anul 1921) și a fost

naționalizată prin Legea nr. 119/1948.

Activitatea de exploatare a cărbunelui a fost

continuată de societatea SC, înființată prin Decretul nr. 346/1949 și apoi de

C.C. Petroșani, iar în prezent de C.N.H. SA din care face parte și reclamanta.

Prin Legea nr. 119/1948, bunurile naționalizate,

devenite proprietate de stat, au fost date în administrarea ministerelor în a

cărui domeniu de activitate intră obiectul întreprinderii naționalizate, în

speță acesta fiind Ministerul Minelor.

În contextul acestor reglementări, reclamanta a

avut cel mult administrarea imobilului în litigiu și nu proprietatea acestuia.

Ca atare, în mod legal s-a apreciat că recurenta

reclamantă nu a făcut dovada proprietății bunului și nici calitatea de

continuatoare a activității SAR Petroșani, calitate ce trebuie constatată prin

hotărâre judecătorească, conform art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Așa fiind, recursul reclamantei se va respinge

ca nefondat, neîndeplinind cerințele nici unui motiv prevăzut de art. 304 C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta C.N.H.

SA împotriva deciziei nr. 305 A din 27 martie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia,

secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 5 mai 2004.