ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.04.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3225/2005

HOTĂRÂRE
21.04.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3225/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată

la data de 12 octombrie 2004 în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean „Muntenia”, cu sediul în

Pitești, județul Argeș, a solicitat retractarea deciziei civile nr. 47/R-CM din

12 august 2004 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, ca fiind

vădit potrivnică unui număr de 26 decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație

și Justiție.

Examinând cererea, instanța de

revizuire constată cele ce succed.

Prin acțiunea civilă introdusă la data de

20 mai 2003 reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean

„Muntenia” a chemat în judecată pe pârâții Școala Bărbătești și Primăria

Comunei Cocu pentru a fi obligați la calcularea și plata corectă a drepturilor

salariale cuvenite personalului didactic în conformitate cu H.G. nr. 281/1993,

Legea nr. 128/1997 și contractul colectiv de muncă.

Tribunalul Argeș a pronunțat sentința

civilă nr. 490 CM din 23 septembrie 2003, prin care a respins acțiunea,

reținând în esență că reclamantul nu are calitate procesuală activă față de

dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, întrucât a formulat

acțiunea în nume propriu și nu în numele membrilor săi, care nu au fost

nominalizați.

Recursul declarat de reclamant a fost

respins ca nefondat prin decizia civilă care face obiectul cererii de revizuire

de față;

Instanța de recurs a constatat că

dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, care prevăd dreptul

organizațiilor sindicale de a formula acțiunii în justiție în numele membrilor

lor fără a avea nevoie de mandat expres din partea acestora, se întregesc cu

dispozițiile art. 222 C. muncii, care prevăd dreptul sindicatelor de a-și

reprezenta membrii, la cererea acestora, în cadrul conflictelor de drepturi.

În aplicarea acestor dispoziții legale,

instanța de recurs a statuat că reclamantul a făcut o acțiune în nume propriu,

iar indicarea, într-un tabel alăturat precizării ulterioare a acțiunii, a

membrilor de sindicat care solicită drepturile salariale obiect al acțiunii nu

este conformă prevederilor legale examinate întrucât aceștia trebuia să fie

arătați în mod expres în acțiunea întocmită, în conformitate cu dispozițiile

art. 112 C. proc. civ., pentru a putea fi citați și pentru ca eventuala

hotărâre favorabilă să poată fi executată.

Concomitent acțiunii soluționate în modul

mai sus descris, reclamantul a formulat și alte acțiuni cu același obiect, dar

în contra unor pârâți diferiți diferențiați în funcție de locurile de muncă ale

unor grupuri de membri de sindicat, în fiecare acțiune calitate de pârât având

câte o școală diferită și centrale bugetare la care acestea erau arondate.

Toate acțiunile au fost respinse în primă

instanță de către Tribunalul Argeș cu aceeași motivare ca și în cazul de față,

reclamantul declarând recurs în toate cazurile.

În funcție de modificările legislative

intervenite în timp în materia competenței instanțelor de judecată, parte din

recursuri, cum este și cel din prezenta cauză, au fost soluționate de Curtea de

Apel Pitești, iar 26 recursuri au fost soluționate de către Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Având de rezolvat aceeași problemă de

drept, cele două instanțe au pronunțat soluții esențial diferite.

Astfel, Curtea de Apel Pitești a respins

recursurile cu motivarea mai sus descrisă, în timp ce instanța supremă a admis

cele 26 recursuri deduse judecății sale, a casat hotărârile date în primă

instanță și a trimis cauzele spre rejudecare Tribunalului Argeș, constatând,

spre deosebire de Curtea de Apel Pitești, că prin lege se recunoaște expres

sindicatului calitate procesuală activă pentru apărarea drepturilor de natura

celor ce fac obiectul acțiunilor reclamantului, care n-a arătat calitatea de

reprezentant legal al membrilor săi, precizând prin acțiuni că a acționat în

numele acestora și depunând tabel cu numele acelor membri de sindicat.

Așa cum s-a arătat, decizia atacată a

rezolvat diferit aceeași problemă de drept față de rezolvarea dată de instanța

supremă.

Asemenea situație nu constituie însă

condiție suficientă pentru admiterea cererii de revizuire.

Revizuirea pentru contrarietate de

hotărâri este admisibilă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe

condiții, între care se află și aceea ca hotărârea potrivnică, a cărei anulare

se cere să fi nesocotit puterea lucrului judecat dată de o altă hotărâre,

ambele fiind pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având

aceeași calitate.

Or, procesele soluționate prin hotărârile

invocate a fi potrivnice pe calea cererii de revizuire de față, sunt numai

similare ca obiect și cauză, neexistând identitate de părți.

Astfel, deși în fiecare proces

revizuentul a avut calitate de reclamant, a acționat în interesul unor grupuri

de membri de sindicat diferite iar calitate de pârâți au avut unități de

învățământ diferite, fiecare dosar fiind format în funcție de școlile la care

aveau locurile de muncă acei membri de sindicat și de centrale bugetare care

calculau și stabileau drepturile salariale concrete.

Așadar, soluțiile diferite au fost date

în cauze doar asemănătoare, dar distincte în privința părților, hotărârea dată

în fiecare dosar producând efecte numai între părțile din acel dosar, neavând

autoritate de lucru judecat asupra altor pricini similare doar prin obiect și

cauză.

A admite contrariul ar însemna că

instanța de revizuire să se transforme într-o instanță de control judiciar să

aprecieze care din hotărârile contrare sunt greșite, ceea ce excede competenței

sale limitate la anularea hotărârii care încalcă autoritatea lucrului judecat

dată de o hotărâre anterioară, fără a face alte aprecieri.

Pentru toate cele ce preced, cererea de

revizuire va fi respinsă ca nefondată.

Respinge ca nefondată cererea de

revizuire formulată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean Muntenia

împotriva deciziei civile nr. 47/R-CM din 10 august 2004 a Curții de Apel

Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 aprilie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3023/2005
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de revizuire formulată la data de 5 octombrie 2004 în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., S.Î.P.A.M., cu sediul în
ÎCCJ 2005-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3022/2005
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de revizuire formulată la data de 7 aprilie 2005 în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. S.Î.P.A.M., cu sediul în Pit
ÎCCJ 2005-04-11
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2869/2005
Asupra cererii de revizuire de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de revizuire formulată la data de 26 octombrie 2004 în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. S.Î.P.A.M., cu sediul în
ÎCCJ 2005-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3019/2005
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de revizuire formulată la data de 5 octombrie 2004 în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. S.Î.P.A.M. cu sediul în Pi
ÎCCJ 2005-04-21
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3230/2005
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de revizuire formulată la data de 13 octombrie 2004 în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. S.Î.P.A.M. cu sediul în P
Sursă