ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4582/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

calea contenciosului administrativ, la data de 22 februarie 2006, reclamantul V.C.

a solicitat, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor, recunoașterea dreptului de a beneficia de preschimbarea

certificatului de revoluționar, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 341/2004,

fără a se aduce atingere calității sale de luptător remarcat prin fapte

deosebite, atestată de Certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990,

precum și de Brevetul emis prin decret de către Președintele României.

În motivarea acțiunii,

reclamantul arată că a solicitat preschimbarea certificatului de revoluționar, depunând

și avizul reactualizat, prevăzut de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004,

dar i s-a comunicat lipsa unor documente-probe prevăzute de art. 10 alin. (2)

din această lege.

Reclamantul mai învederează

că la contestația formulată nu a primit o soluție favorabilă, considerându-se

îndreptățit să beneficieze de preschimbarea certificatului de revoluționar.

Consideră că dispariția probelor invocată de către pârât nu îi este imputabilă.

Prin sentința civilă nr. 1357

din 8 iunie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul V.C., ca

inadmisibilă. Prin aceeași sentință, a fost respinsă și excepția de conexitate

ridicată de pârât.

Pentru a pronunța o asemenea

hotărâre, instanța de fond a reținut că obligarea pârâtului să recunoască

dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de

revoluționar în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, fără să se

aducă atingere calității de luptător remarcat prin fapte deosebite, calitate

atestată de Certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr5.42/1990,

echivalează cu obligarea pârâtului de a preschimba certificatul de

revoluționar, conform cererii formulate.

S-a apreciat că nu sunt

îndeplinite cerințele art. 2 lit. o) din Legea nr. 554/2004, întrucât ceea ce

pretinde reclamantul, nu reprezintă o anumită condiție în considerarea unui

drept subiectiv viitor și previzibil prefigurat, ci chiar realizarea dreptului.

Totodată, Curtea de Apel

București a avut în vedere prorogarea termenului prevăzut de art. 9 alin. (1)

și (4) din Legea nr. 341/2004, în care pârâtul trebuie să soluționeze cererile

formulate, precum și prevederile art. 9 alin. (5) din legea menționată,

potrivit cărora, înainte de formularea cererii în instanță, reclamantul avea

obligația să conteste refuzul primit la Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, contestația reprezentând procedura prealabilă

obligatorie.

Cu privire la excepția de

conexitate, instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite cerințele art. 164 C. proc. civ., întrucât obiectul și cauza dosarelor este identică, dar reclamanții sunt diferiți,

fiecare dintre aceștia invocând o altă situație de fapt.

Instanța de fond nu s-a mai

pronunțat asupra celorlalte aspecte ridicate în cadrul excepțiilor, considerând

examinarea acestora ca fiind inutilă.

Împotriva hotărârii

pronunțate de instanța de fond a declarat recurs, reclamantul V.C., criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul consideră că sentința

pronunțată de Curtea de Apel București este greșită, iar respingerea acțiunii,

ca inadmisibilă, nu ține seama de faptul că obiectul acesteia viza vătămarea

unui interes legitim, așa cum prevede art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

și nu realizarea dreptului. Cererea formulată era fundamentată strict pe

înștiințarea emisă de pârât care a comunicat că nu va acorda titlul solicitat,

dacă nu va fi completat dosarul cu actele care lipsesc.

Totodată, recurentul mai

arată că, prin admiterea excepției de inadmisibilitate, i-a fost încălcat

dreptul la apărare, și nu s-a respectat principiul contradictorialității.

Examinându-se sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză,

precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul

este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit dispozițiilor Legii

nr. 42/1990, abrogată, au fost instituite titlul de Erou - martir al Revoluției

Române din decembrie 1989, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române

din Decembrie 1989, precum și titlul de Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

Prin Legea nr. 341/2004 a

fost abrogată Legea nr. 42/1990 și s-a prevăzut instituirea următoarelor

titluri:

a. Erou - martir al

Revoluției Române din Decembrie 1989;

b. Luptător pentru Victoria

Revoluției din decembrie 1989;

3. Luptător Remarcat prin

Fapte Deosebite.

c. Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.

La art. 3 alin. (2) din

Legea nr. 341/2004 se prevede că titlurile instituite se vor acorda în

condițiile legii menționate, avându-se în vedere calitățile și titlurile

atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, cu modificările și completările

ulterioare, iar la alin. (6) al art. 9 din aceeași lege se stipulează că

titlurile respective se atribuie, prin decret, de către Președintele României,

la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul

aplicării legii respective, potrivit principiilor și criteriilor stabilite și

pe baza certificatelor doveditoare preschimbate.

Art. 9 alin. (1) din Legea nr.

341/2004 prevede posibilitatea preschimbării, la cererea titularului, a

certificatelor doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de

Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și

sprijinirea eroilor revoluției din decembrie 1989. Competența preschimbării

acestor certificate a fost stabilită, prin legea amintită, Secretariatului de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

La art. 5 alin. (3) și (4)

din Legea nr. 341/2004 se prevede că Secretariatului de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce

solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru

controlul aplicării prevederilor legii menționate, va elibera noul tip de

certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul

document valabil pentru a beneficia de prevederile legii. Totodată, se prevede

că dosarele persoanelor care solicită preschimbarea certificatelor, trebuie să

conțină documentația prevăzută de H.G. nr. 566/1996, cu modificările

ulterioare, precum și avizul reactualizat al unei organizații de revoluționari

legal constituite până la 31 decembrie 1992.

Legea nr. 341/2004 a

prevăzut inițial, ca preschimbarea certificatelor să se facă într-un termen de

6 luni de la intrarea în vigoare a legii. Ulterior, prin O.U.G. nr. 133/2004,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2005, O.U.G. nr. 182/2005, aprobată cu

modificări prin Legea nr. 148/2006 și prin Legea nr. 347/2006, acest termen a

fost prorogat până la data de 30 iunie 2007 inclusiv.

Cu privire la contestațiile

privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, art. 9 alin.

(5) din Legea nr. 341/2004 prevede că acestea se vor adresa Comisiei

parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează

potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. La art. 11 se prevede

continuarea activității, sub o altă denumire, a comisiei parlamentare pentru

controlul aplicării Legii nr. 42/1990, menționându-se competențele acesteia în

ceea ce privește avizarea propunerilor Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 privind preschimbarea certificatelor,

precum și referitor la soluționarea contestațiilor.

În cauză, se observă că

instanța de fond a reținut în mod corect că obligarea pârâtului de a recunoaște

dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de

revoluționar în conformitate cu Legea nr. 341/2004, fără să aducă atingere

calității de luptător remarcat prin fapte deosebite, calitate atestată de

Certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, echivalează cu

obligarea pârâtului de a preschimba certificatul de revoluționar, conform

cererii formulate, fără a i se aduce atingere calității de Luptător remarcat

prin fapte deosebite.

Or, se poate observa cu

ușurință că preschimbarea certificatelor nu se realizează în mod automat, ci în

urma unei analize efectuate de secretariatul de stat cu atribuții în acest

domeniu pe baza unei documentații, a unor principii și criterii stabilite,

precum și cu avizul Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării

prevederilor Legii nr. 341/2004.

De altfel, la art. 10 alin. (1)

din lege se precizează că persoanele care nu se încadrează în prevederile

acesteia și cele care în termen de 6 luni nu fac contestație, își pierd

calitatea deținută anterior.

Rezultă că instanța de fond

a reținut în mod corect că acțiunea nu întrunește cerințele prevăzute de art. 2

lit. o) din Legea nr. 554/2004, în cauză nepunându-se problema unui interes

legitim privat, care ar crea posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în

considerarea unui drept viitor și previzibil prefigurat, ci chiar de realizarea

dreptului subiectiv, respectiv preschimbarea certificatului și acordarea

drepturilor prevăzute de lege.

Instanța de fond a

interpretat în mod corect și dispozițiile legale prin care s-a prorogat termenul

de preschimbare a certificatelor, precum și pe cele referitoare la

obligativitatea formulării contestației la Comisia parlamentară instituită, ca procedură prealabilă sesizării instanței. Rezultă că pârâtul se găsește în

termenul legal pentru preschimbarea certificatelor, iar înaintea introducerii

acțiunii în instanță, acesta trebuia să introducă contestație la Comisia parlamentară abilitată, prin lege, să o soluționeze.

Prin urmare, instanța de

fond a interpretat judicios dispozițiile legale aplicabile în cauză, pronunțând

o soluție legală și temeinică, motiv pentru care recursul urmează a fi respins,

ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de V.C. împotriva sentinței civile nr. 1357 din 8 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 decembrie 2006.