ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2606/2013

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 10 februarie 2011, contestatorii A.G.D., B.C.C.I., B.V.A., B.N., C.N.G., D.I.M., D.F.G., E.I.G., F.P.N., N.M.L., P.C., P.D.D., P.M.A., P.M., R.N.G., R.M., S.A., T.D., T.V.E., T.D.D., T.R.D. - prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere - Filiala Vâlcea au solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, anularea deciziilor de pensie, emise de intimată la 31 decembrie 2010, la 4 ianuarie 2011 și 12 ianuarie 2011. Prin Sentința civilă nr. 349 din 4 aprilie 2011, Tribunalul Vâlcea, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Prin Sentința civilă nr. 2683 din 19 martie 2013, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea Tribunalului Dolj, în raport de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru a se dezînvesti, Tribunalul București a reținut că, la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului Administrației și Internelor și ale SRI) a fost modificată, în sensul că aceasta aparține instanței de la domiciliul reclamantului.

A constatat totodată că, decizia a cărei anulare se solicită a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la 8 martie 2011, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000. Întrucât normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, s-a considerat a fi competent a soluționa acțiunea, Tribunalul Vâlcea, respectiv instanța de la domiciliul ales al reclamantului. Învestită astfel a pronunța regulatorul de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili în favoarea Tribunalului Vâlcea, competența de soluționare a pricinii pentru considerentele ce succed: În stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat că dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedeau că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul. Textul mai sus evocat a fost însă abrogat expres prin prevederile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Prin dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își au domiciliul ori sediul reclamanții.

Aceste prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora „celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul”, de natură a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite. Trebuie precizat totodată că, față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010, unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi, se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege. În considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul are domiciliul pe raza teritorială a județului Dolj, competența soluționării contestației revine Tribunalului Vâlcea.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2013. Procesat de GGC - DG