ÎCCJ, Decizia nr. 223/2021

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Încheierea nr. 49 din data de 28 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, a fost respinsă contestația privind durata procesului penal formulată de contestatorul A., cu privire la Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava, ca inadmisibilă.

S-a reținut, în esență, că A. a formulat contestație privind durata procesului penal cu privire la Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava la data de 15 decembrie 2020, având ca obiect cererea de revizuire, după pronunțarea Sentinței penale nr. 267 din data de 13.07.2020.

Prin urmare, nefiind îndeplinită condiția existenței unui proces penal în curs, dosarul fiind soluționat în luna iulie 2020, în baza art. 4885 C. proc. pen., Curtea de apel a respins, ca inadmisibilă, contestația privind durata procesului penal formulată de petentul A., cu privire la Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava.

II. Împotriva Încheierii nr. 49 din data de 28 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, petentul A. a exercitat calea de atac a contestației.

Prin Decizia penală nr. 307 din data de 7 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii penale nr. 49 din data de 28 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, secția penală, a reținut, în esență, că petentul A. a formulat contestație împotriva încheierii prin care, în procedura reglementată de art. 4881 din C. proc. pen., a fost respinsă ca inadmisibilă contestația privind durata procesului penal formulată cu privire la Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava, secția penală.

Potrivit dispozițiilor art. 4886 alin. (7) din C. proc. pen., încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac.

Constatând că în cauză, petentul A. a declarat contestație împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, Înalta Curte, secția penală, a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată împotriva Încheierii nr. 49 din data de 28 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

III. Împotriva Deciziei penale nr. 307 din data de 07 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, la data de 4 iunie 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu, la data de 28 iunie 2021, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovată de petentul A., constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv a exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Astfel, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare și cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a fost sesizată cu recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 307 din 7 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii penale nr. 49 din data de 28 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021.

Conform dispozițiilor art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen., contestația se soluționează prin decizie, care nu este supusă nici unei căi de atac.

Prin urmare, hotărârea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de către A. are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători, constată că, în cauză, petentul A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 307 din data de 7 aprilie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 307 din data de 07 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2021.

GGC - GV