ÎCCJ, Decizia nr. 157/2021

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 71 din data de 08 martie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2021 s-a dispus respingerea, ca inadmisibil, a recursului formulat de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 130 din data de 7 septembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

Pentru a dispune astfel, Completul de 5 Judecători al instanței supreme a reținut, în esență, că petentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a nesocoti principiile legalității și al unicității căilor de atac, respectiv dispozițiile legale ce reglementează tipul de hotărâri ce pot fi atacate.

Împotriva deciziei penale nr. 71 din data de 08 martie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2021, petentul A. a formulat contestație, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători Penal 1 - 2021 sub nr. x/2021, primul termen de judecată fiind fixat în mod aleatoriu la data de 7 iunie 2021, dată la care au avut loc dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea contestației promovate de petentul A., constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Dându-se eficiență principiului legalitații căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Astfel, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În acest sens, potrivit art. 425

1

din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, aceste dispoziții fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

În speță, petentul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva deciziei penale nr. 71 din data de 08 martie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2021 prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de același petent împotriva deciziei penale nr. 130 din data de 7 septembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

Prin această din urmă decizie (decizia penală nr. 130 din data de 7 septembrie 2020) a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petent împotriva deciziei penale nr. 144 din 27 februarie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020, prin care, la rândul său, a fost respinsă ca inadmisibilă calea de atac a revizurii formulată de aceeași parte.

Or, dispozițiile legale nu reglementeaza posibilitatea exercitării succesive a acestor căi de atac și nici posibilitatea exercitării contestației împotriva unei decizii de respingere ca inadmisibil a recursului, această din urmă hotărâre fiind definitivă.

Prin urmare, se constată că petentul A. a exercitat, în condiții nereglementate de C. proc. pen., o contestație împotriva unei hotărâri definitive (prin care a fost respins ca inadmisibil un recurs), nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele permise de lege constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 71 din data de 08 martie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 71 din data de 08 martie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 iunie 2021.