ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.06.2021

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
15.06.2021
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 292 din data de 25 mai 2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă în principiu, contestația în anulare formulată de petenții A. și B. împotriva Sentinței penale nr. 227 din data de 21 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.

Contestatorii petenți au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte a reținut, în esență, că petenții A. și B. au formulat contestație în anulare împotriva unei hotărâri prin care nu a fost soluționat fondul cauzei. Prin Sentința penală nr. 227 din data de 21 aprilie 2021 împotriva căreia contestatorii au formulat contestație în anulare, respinsă prin Sentința penală nr. 292 din data de 25 mai 2021, a fost respinsă ca nefondată cererea privind strămutarea judecării cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov.

Împotriva Sentinței penale nr. 292 din data de 25 mai 2021, contestatorii A. și B. au formulat contestație în anulare apreciind îndeplinite cerințele legale pentru a fi admisă calea de atac extraordinară formulată.

Înalta Curte, examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare prin prisma dispozițiilor art. 431 alin. (2) raportat la art. 426 și urm. C. proc. pen., formulată de contestatorii A. și B., constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale.

Potrivit dispozițiilor art. 426 din C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Conform dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației.

În această etapă procesuală instanța examinează dacă contestația în anulare privește o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestația este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

Prin urmare, admiterea în principiu este condiționată, între altele, de constatarea că hotărârea împotriva căreia este declarată calea de atac este susceptibilă de a fi atacată cu contestație în anulare.

Se constată că în motivele scrise, contestatorii au invocat dispozițiile art. 426 lit. a) și c) C. proc. pen. Însă conform acestor dispoziții legale, se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive pronunțate în calea de atac a apelului, primul caz prev. de lit. a) referindu-se la ipoteza în care judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, iar cel de al doilea, prev. de lit. c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului.

Rezultă, așadar, că sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, împotriva căreia contestatorii au formulat prezenta contestație în anulare, nefiind o hotărâre pronunțată în apel, nu se încadrează în categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate exercita, potrivit art. 426 lit. a) și c) din C. proc. pen., această cale extraordinară de atac.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte reamintește că această cale extraordinară de atac a contestației în anulare, poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. Acest lucru a fost statuat și prin jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, în Deciziile nr. 501 din 30 iunie 2016 și nr. 804 din 5 decembrie 2017, instanța de contencios constituțional a statuat în mod expres că "indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei".

În penal, hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei sunt acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, judecarea fondului cauzei înseamnă examinarea existenței faptelor săvârșite, clarificarea împrejurărilor în care au fost comise, existența condițiilor legale pentru tragerea la răspundere penală a celui judecat, stabilirea încadrării juridice și a sancțiunii ce urmează a i se aplica, respectiv se hotărăște asupra vinovăției sau nevinovăției unei persoane. Această etapă procesuală se finalizează cu pronunțarea unei soluții, după caz, de condamnare, renunțare la aplicarea unei pedepse, amânare a aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal.

Prin urmare, hotărârile judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot face obiectul unei contestații în anulare.

Or, prin Sentința penală nr. 292 din 25 mai 2021, Înalta Curte a respins o contestație în anulare formulată de contestatori împotriva unei hotărâri prin care s-a respins cererea de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția penală, formulată de petenții A. și B.

Înalta Curte reamintește că hotărârea prin care s-a respins(sau s-a admis) cererea de strămutare nu este o hotărâre prin care se soluționează fondul cauzei, astfel cum este definită această sintagmă în penal, ci judecătorii examinează dacă se impune trecerea unei cauze, în situațiile strict precizate de lege, de la instanța competentă la o instanță de același grad, situată într-o altă localitate. Această hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac ordinare(apel/contestație) sau extraordinare (revizuire/contestație în anulare/recurs în casație).

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac (un remediu procesual) destinată a repara erorile de drept procesual din hotărârile penale judecate definitive, prin care s-a soluționat fondul cauzei, fiind o cale de anulare pentru vicii, neregularități procedurale. Procedura de soluționare este prevăzută în două etape, prima a admisibilității în principiu, iar cea de a doua, ulterioară admiterii în principiu în care instanța poate dispune desființarea hotărârii a cărei anulare se cere și rejudecarea cauzei. În nici un caz în materia contestației în anulare nu se poate pronunța o hotărâre de condamnare, renunțare la aplicarea unei pedepse, amânare a aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal.

Ca atare, prin Sentința nr. 292 din data de 25 mai 2021, instanța respingând, ca inadmisibilă în principiu o cale extraordinară de atac, nu a pronunțat o soluție de condamnare, renunțare la aplicarea unei pedepse, amânare a aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal, nefiind, așadar o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei.

Atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a contestației în anulare împotriva hotărârilor judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei, a admite că o atare cale de atac este admisibilă, ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile [...] pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

În ceea ce privește cererea de acordare a unor despăgubiri formulată de petenți, se constată că aceasta nu poate face obiectul analizei instanței în această cale extraordinară de atac având în vedere specificul prezentei proceduri.

Așadar, având în vedere că, în cauză, contestatorii A. și B. au formulat contestația în anulare împotriva unei hotărâri definitive, dar nesusceptibile a fi retractată prin promovarea unei astfel de căi de atac, iar motivele invocate nu pot fi circumscrise niciunui caz dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 426 C. proc. pen., în baza art. 431 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de aceștia împotriva Sentinței penale nr. 292 din data de 25 mai 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorii la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorii petenți B. și A. împotriva Sentinței penale nr. 292 din 25 mai 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorii petenți la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-15
1,00
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 297 din data de 25 mai 2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă în princip
ÎCCJ 2021-06-15
0,98
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 296 din data de 25 mai 2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă în princip
ÎCCJ 2021-05-12
0,98
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința nr. 237 din data de 22 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/202
ÎCCJ 2021-05-12
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 272/2021
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința nr. 208 din data de 14 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/202
ÎCCJ 2021-05-12
0,97
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 12 mai 2021 Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 208 din data de 14 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justi
Sursă