ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.11.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5214/2024

HOTĂRÂRE
13.11.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5214/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, sub nr. x/2024 la data de 20.05.2024, reclamantul A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății:

- obligarea pârâților la asigurarea pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personala), a medicamentului NIVOLUMAB (denumire comerciala OPDIVO) și IPILIMUMAB (denumire comercială YERVOY), până la soluționarea definitivă a dosarului având ca obiect refuz soluționare cerere.

În temeiul art. 997 alin. (3) din C. proc. civ. s-a solicitat ca executarea ordonanței să sc. facă fără somație sau fără trecerea unui termen.

Prin sentința civilă nr. 428 din 29 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

S-a respins excepția inadmisibilității acțiunii.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății.

Au fost obligați pârâții să asigure reclamatului, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), pe bază de prescripție medicală, medicamentul NIVOLUMAB (denumire comercială OPDIVO) și IPILIMUMAB (denumire comercială YERVOY), până la soluționarea litigiului ce face obiectul dosarului nr. x/2024

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 au formulat recurs părâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății.

Cazurile de casare invocate de către recurenții - pârâți nu vor fi redate în cuprinsul prezentei decizii, având în vedere dispozițiile art. 499 teza a II-a, potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.

Examinând motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat din oficiu prin prisma lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, Înalta Curte constată următoarele:

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută.

Capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și susținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul instanței de recurs, intimatul - reclamant a decedat.

Prin urmare, la acest moment, reclamantul este lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, fiind incidente dispozițiile art. 40 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin cererea de ordonanță președințială putând fi executată doar față de reclamant, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor acestuia.

Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte reține incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din același cod, va admite recursurile declarate de pârâți și va casa sentința recurată.

Totodată, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului și va anula cererea de ordonanță președințială, ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 428 din 29 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, în baza motivului de casare de ordine publică prevăzut art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat din oficiu.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință.

Anulează cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-02-01
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 532/2024
Ședința publică din data de 1 februarie 2024 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curț
ÎCCJ 2024-11-08
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5143/2024
Ședința publică din data de 08 noiembrie 2024 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guve
ÎCCJ 2025-02-13
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 730/2025
Ședința publică din data de 13 februarie 2025 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Cur
ÎCCJ 2025-05-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2872/2025
Ședința publică din data de 27 mai 2025 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
ÎCCJ 2022-11-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5525/2022
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 la data de 19.01.2022, reclama
Sursă