ÎCCJ, Decizia nr. 257/2021

Ședința publică din data de 28 iunie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 6336 din 26 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, s-a constatat perimarea contestației în anulare formulate de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 3090 din 2 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs S.C. A. S.R.L., fără a depune, însă, și dovada plății taxei judiciare de timbru corespunzătoare căii de atac exercitate.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția netimbrării recursului, întrucât instanța nu poate proceda la verificarea declarării căii de atac în termen decât dacă este legal sesizată.

Analizând recursul în condițiile textelor legale menționate, Înalta Curte urmează a-l anula ca netimbrat, pentru considerentele ce succed:

Deși recurentului i-a fost comunicată obligația de achitare a taxei judiciare de timbru de 100 RON datorată pentru soluționarea recursului declarat, acesta nu și-a îndeplinit respectiva obligație legală până la acest moment.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

De asemenea, prevederile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. stabilesc faptul că, la cererea de recurs, se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, această cerință fiind prevăzută, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, sub sancțiunea nulității.

Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu a folosit mijlocul procesual reglementat de norma specială menționată, solicitând doar nulitatea citației, fără a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau de a solicita acordarea ajutorului public judiciar, conform art. 42 alin. (2)-(3) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin urmare, Înalta Curte, constatând că recurentul nu și-a îndeplinit obligația achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluționarea recursului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) teza I din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 6336 din 26 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2021.