ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3677/2024

Ședința publică din data de 4 iulie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 28.12.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa Județeană de Pensii Timiș, Guvernul României și Ministerul Finanțelor, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Timișoara la restituirea sumelor reținute din pensia reclamantului începând cu 01 ianuarie 2022, respectiv a Ministerului Finanțelor de a finanța plata reținerilor, făcute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuției de 10% din partea ce depășește suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, începând cu prima reținere din pensie, cu aplicarea actualizării și a dobânzii legale penalizatorii, până la executarea integrală a obligației principale respectiv de a finanța plata; de asemenea, să fie restituite și sumele ce vor fi reținute în continuare.

Prin încheierea din data de 19.04.2023, Curtea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, invocată prin întâmpinare și a respins cererea promovată în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins excepția lipsei calității procesuale a pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii Timiș.

A respins excepția lipsei calității procesuale a pasive a pârâtului Guvernul României.

A respins excepția nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa motivării, invocată prin întâmpinare de pârâtul Guvernul României.

A respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată prin întâmpinare de pârâtul Guvernul României.

A admis, în principiu, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș față de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a dispus introducerea în cauză a acestei instituții, în calitate de chemat în garanție;

A respins, ca fiind inadmisibilă în principiu, cererea ce chemare în garanție formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș în ceea ce privește Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș.

A respins, ca fiind inadmisibilă în principiu, cererea ce chemare în garanție formulată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate în ceea ce privește Agenția Națională de Administrare Fiscală.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A respins cererea reclamantului de emitere a unei adrese către pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș pentru a comunica sumele reținute.

Prin sentința civilă nr. 360 din 14 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția prematurității acțiunii.

A fost admisă excepția lipsei parțiale de interes a acțiunii.

A fost respinsă ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantul A. în partea ce are ca obiect obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Timiș la restituirea sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depășește suma lunară de 4.000 RON.

A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Casa Județeană de Pensii Timiș și chematul în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș la plata către reclamant a dobânzilor legale penalizatoare și a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflației, aferente sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de către pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș în contradictoriu cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A fost obligată chemata în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate să plătească pârâtei Casa Județeană de Pensii Timiș dobânzile legale penalizatoare și sumele cuvenite reclamantului cu titlul de indexare cu rata inflației, aferente sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului.

A fost respinsă în rest cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș și chemata în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

3.1. Recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Timiș a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii recurate și, rejudecând cauza, respingerea în tot a acțiunii promovate de reclamant.

A susținut recurenta că soluția instanței de obligare a sa la plata dobânzilor legale penalizatoare și a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflației, aferente sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului, este netemeinică și nelegală.

Prin O.U.G. nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate a fost creat cadrul legal care reglementează procedura administrativă de restituire, din oficiu, de către Casa Națională de Pensii Publice prin casele teritoriale de pensii, precum și de către casele de pensii sectoriale și de către entitățile care plătesc venituri din pensii, a sumelor reținute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv.

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 1 și art. 2 din această ordonanță de urgență, există temei legal în baza căruia sunt restituite sumele reținute din pensie cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate din pensiile care depășesc 4.000 de RON, pentru partea care depășește suma lunară de 4.00 RON, aferente perioadei 01.01.2022-27.12.2022, iar obligarea sa la plata sumelor constând în indexarea cu rata inflației, precum și a dobânzilor legale este total nejustificată.

Conform art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 4/2023, sumele reținute din veniturile din pensii realizate de către reclamant, cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, în perioada 01.10.2022-27.10.2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 01.12.2023-28.02.2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și reținerea diferențelor de impozit pe venit datorate.

3.2. Recurenta-chemată în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Recurenta a susținut că în mod eronat a respins instanța de fond excepția prematurității.

A apreciat recurenta că este eronată soluția instanței de fond cu privire la respingerea excepției inadmisibilității cererii de chemare în garanție a CNAS, întrucât între Casa Județeană de Pensii Timiș și CNAS nu există un raport juridic, astfel încât nu se pot stabili în contradictoriu cu această instituție drepturi și obligații, ca urmare a promovării cererii de chemare în garanție.

A susținut recurenta că nu are legitimare procesuală pasivă în cauză prin raportare la faptul că, în cauză, Casa Județeană de Pensii Timiș este emitenta taloanelor de plată a indemnizațiilor acordate reclamantului și deciziei prin care reclamantului i-a fost acordată pensia. A arătat că, în prezenta cauză, calitatea procesuală pasivă de chemat în garanție aparține Ministerului Finanțelor prin Agenția Județeană a Finanțelor Publice Timiș.

De asemenea, a criticat și soluția instanței de fond în ceea ce privește obligarea sa, în calitate de chemată în garanție, la plata dobânzii legale penalizatoare și a sumelor cuvenite reclamantului cu titlu de indexare cu rata inflației aferente sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate. Plata dobânzilor este legată de existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită cu observarea laturii subiective, respectiv a formei de vinovăție.

Nu există o legătură de cauzalitate între obligația de restituire a contribuției de asigurări sociale de sănătate și plata dobânzilor și actualizărilor acestor sume. După cum reiese și din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile care depășesc 4.000 RON a fost instituită de Guvernul României prin O.U.G. nr. 130/2021 de modificare a Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, și nu a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, astfel că CNAS, ca parte a puterii executive, avea și are obligația legală de a pune în executare prevederile legale incidente emise de puterea legislativă.

Astfel, nu se poate reține o culpă a CNAS atât timp cât legiuitorul a prevăzut în mod expres acest lucru și, mai mult, în aplicarea O.U.G. nr. 4/2023, CNAS a inițiat din oficiu executarea plăților către casa de pensii, neputându-se reține vreo culpă în sarcina sa. Totodată, obligarea sa la plata dobânzilor, actualizărilor și a cheltuielilor de judecată, ar avea consecințe majore asupra bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ministerul Finanțelor a depus note de ședință, arătând că recursurile nu au fost promovate împotriva încheierii de ședință din 19.04.2023, astel că soluția de admitere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive a dobândit autoritate de lucru judecat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte reține următoarele:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Recurentele au prezentat aceleași argumente, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., privind încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, astfel că recursurile urmează a fi analizate unitar.

Înalta Curte reține că, în cauză, intimatul-reclamant s-a considerat vătămat în drepturile și interesele sale legitime prin modificările legislative aduse de O.U.G. nr. 130/2021, publicată în MO nr. 1202/18.12.2021 și pusă în aplicare începând cu data de 01.01.2022, care a modificat și completat Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 120/2021, introducându-se art. 155 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal) prin care s-a instituit plata obligatorie a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuției de 10% din partea ce depășește suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, cu afectarea majoră a pensiei sale.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 650/15.12.2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1262/28.12.2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate a art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f)

2

)

Codul fiscal], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) Codul fiscal sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a

1

) Codul fiscal], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 3-a capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii" Codul fiscal], pct. 16 [cu referire la art. 157

3

Codul fiscal], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum și al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii" Codul fiscal], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)

2

), alin. (5) în privința trimiterii la art. 157

3

și alin. (7)

1

Codul fiscal] și pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)

2

) Codul fiscal] și art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privința alin. (1) și (5) ale art. 168 Codul fiscal și pct. 19] din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dispozițiile mai sus menționate fiind declarate neconstituționale.

În esență, instanța de contencios constituțional a reținut că O.U.G. nr. 130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, însă, prin ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, fiind astfel contrară art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență.

Drept urmare, după cum au precizat ambele recurente, în Monitorul Oficial din data de 17.02.2023 a fost publicată O.U.G. nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, act normativ ce reglementează modalitatea de restituire a CASS reținute pensionarilor cu venituri peste 4.000 de RON în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituționale.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 4/2023, "(1) Sumele reținute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 1 martie 2023 - 28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și reținerea diferențelor de impozit pe venit datorate. (2) Diferențele de impozit pe venit se calculează separat față de impozitul aferent drepturilor lunii curente, se rețin la data efectuării plății sumelor prevăzute la alin. (1), se plătesc și se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, prin depunerea declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate din pensiile private, respectiv pensiile facultative, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 de RON. (4) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 28 decembrie 2022 - 1 martie 2023".

Art. 9 din Legea nr. 554/2004, cu denumirea marginală "Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului", conferă persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe considerate neconstituționale sau declarate ca atare posibilitatea promovării unei acțiuni în contencios administrativ, care, potrivit alin. (5), "poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative".

În acest context, Înalta Curte constată că sunt fondate susținerile recurentelor în sensul că și pârâtul Guvernul României este instituția de la care pot fi cerute despăgubirile solicitate, pentru că răspunderea pentru despăgubirile cauzate intimatului-reclamant prin adoptarea O.U.G. nr. 130/2021, declarată ulterior neconstituțională, aparține și emitentului, în speță Guvernului României, în considerarea culpei pentru emiterea ordonanței declarate neconstituționale.

Acțiunea de față are ca obiect, în condițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanța declarată neconstituțională. Fapta ilicită, temei al angajării răspunderii, constă în emiterea respectivei ordonanțe de către Guvern. Or, asemenea despăgubiri nu pot fi solicitate decât de la autorul faptei ilicite, emitent al ordonanței neconstituționale care a prejudiciat în mod direct reclamantul.

De asemenea, pretențiile reclamantului nu au natură civilă, ci vizează acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a vătămării produse prin emiterea de către Guvernul României a unei ordonanțe de urgență declarate neconstituționale, iar obligarea instituțiilor pârâte, inclusiv a chematei în garanție CNAS și a Guvernului României, la plata despăgubirilor se impune și în raport cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din O.U.G. nr. 4/2023, conform cărora sumele în cauză se transferă de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la solicitarea Casei Naționale de Pensii Publice, caselor de pensii sectoriale și entităților care plătesc venituri din pensii.

Prin urmare, în mod corect prima instanță a admis în parte acțiunea în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș și cu chemata în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate, impunându-se, însă, și obligarea pârâtului Guvernul României, alături de acestea, la actualizarea sumei cu indicele de inflație și la plata dobânzilor legale aferente sumelor acordate cu titlu de despăgubire.

De asemenea, Înalta Curte subliniază că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă o normă cu caracter special în materia contenciosului administrativ, constituind o reflectare la nivelul legii organice a normei constituționale de la art. 126 alin. (6) teza finală din Constituția României, potrivit căruia "Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.".

Una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii în justiție este calitatea procesuală, ce presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății - calitate procesuală activă, și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în baza aceluiași raport juridic - calitate procesuală pasivă, instanța fiind obligată să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raport de drept material dedus judecății. Conform art. 36 din C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

În prezentul litigiu, în raport cu cauza juridică a acțiunii și cu dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că, din punct de vedere al calității procesuale pasive, există identitate între debitorul raportului juridic dedus judecății și instituțiile menționate, respectiv pârâtul Guvernul României, în calitate de emitent al ordonanței declarate neconstituționale, pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, în calitate de autoritate desemnată cu restituirea contribuțiilor, și chemata în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în calitate de autoritate desemnată să transfere sumele pretinse de reclamant către Casa Județeană de Pensii Timiș, la solicitarea Casei Naționale de Pensii Publice, conform art. 2 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 4/2023.

Prin adoptarea O.U.G. nr. 4/2023 s-a dispus doar restituirea sumelor reținute, nu și repararea prejudiciului cauzat prin reținerea sumelor de bani din drepturile de pensie ale intimatului-reclamant în baza O.U.G. nr. 130/2021, declarată neconstituțională.

Astfel, după cum corect a reținut instanța de fond, pretențiile rămase în litigiu, la acest moment, vizează despăgubirile solicitate în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 privind dobânda legală și actualizarea sumelor restituite cu indicele de inflație.

Contrar apărărilor recurentelor, Înalta Curte apreciază că sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii patrimoniale, potrivit art. 9 alin. (5) teza I din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 1349 C. civ., respectiv fapta ilicită (emiterea O.U.G. nr. 130/2021 cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, conform celor constatate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 650/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 1262/28.12.2022), prejudiciul material (reținerile efectuate din pensia reclamantului, în intervalul 01.01.2022-27.12.2022, cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 10% din partea din pensie ce depășește suma lunara de 4000 RON), legătura de cauzalitate (reținerile au fost efectuate după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 130/2021).

Prin urmare, se impune obligarea instituțiilor implicate la actualizarea sumei cu indicele de inflație și la plata dobânzilor legale aferente sumelor acordate cu titlu de despăgubire, fiind aplicabile și dispozițiile art. 1357 și art. 1385 alin. (1) C. civ., potrivit cărora repararea prejudiciului suferit trebuie să fie integrală în privința pierderii suferite de către reclamant, dar și a lipsei de folosință asupra sumei reținute din contravaloarea activului personal net acumulat.

O astfel de modalitate de reparație presupune acordarea atât a actualizării sumei reținute cu indicele de inflație, cât și acordarea dobânzii legale penalizatoare, conform prevederilor O.G. nr. 13/2011, începând cu data efectuării reținerii și până la data plății efective a debitului principal, în acord cu prevederile O.U.G. nr. 4/2023.

În consecință, Înalta Curte reține că sunt fondate recursurile Casei Județene de Pensii Timiș și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate doar din perspectiva obligării și a pârâtului Guvernul României la plata dobânzii legale și a indexării cu rata inflației a sumelor reținute din pensia reclamantului.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 360 din 14 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal.

Va casa, în parte, sentința recurată în sensul că va obliga și pârâtul Guvernul României, alături de Casa Județeană de Pensii Timiș, la plata către reclamant a dobânzii legale penalizatoare și a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflației, aferente sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Va menține restul dispozițiilor hotărârii recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 360 din 14 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată în sensul că obligă și pârâtul Guvernul României, alături de Casa Județeană de Pensii Timiș, la plata către reclamant a dobânzii legale penalizatoare și a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflației, aferente sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Menține restul dispozițiilor hotărârii recurate.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 iulie 2024.