ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3599/2024

Ședința publică din data de 21 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta A. în contradictoriu cu: Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții, fără somație și fără trecerea unui termen, să asigure reclamantei medicamentele având DCI Nivolumab și DCI Pembrolizumabum, pentru indicația terapeutică melanom benign cutanat torace superior, în regim de compensare 100%, în doza și pe durata prescrisă de medic, începând cu data formulării prezentei cereri și până la soluționarea definitivă a cererii reclamantei înregistrate sub nr. x/2024 pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ si fiscal.

Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 39/2024 din 21 martie 2024, a respins excepția lipsei calității procesuală pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății, Guvernul României și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a obligat pe pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate să asigure reclamantei medicamentele Nivolumab și Pembrolizumabum pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100 % în doza și pe durată prescrisă de medic, pentru indicația terapeutică melanoma benign cutanat torace superior, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal și a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Guvernul României și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva hotărârii instanței de fond pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a C.N.A.S., arată că, în mod eronat, instanța de fond a dispus respingerea acesteia.

Raportat la prevederile legale în vigoare, legitimarea procesuală pasivă în prezenta cauză nu aparține CNAS în raport de obiectul cauzei și atribuțiile CNAS expres reglementate de art. 280 din Titlul VIII din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din analiza normei legale citate, este de observat că procedura ordonanței președințiale implică, în mod prioritar, întrunirea a trei condiții cumulative, respectiv urgența, caracterul vremelnic (provizoriu) al măsurii solicitate și neprejudecarea fondului prin măsura luată (aparența de drept).

Așadar, ordonanța președințială, prin esența ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică și fără prejudecarea fondului unor cauze al căror caracter urgent nu îngăduie să se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun.

În plus, când rezolvă o cerere de ordonanță președințială instanța nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părți, dar pentru ca soluția să nu fie arbitrară, cercetează aparența acestui drept realizând un examen sumar al cauzei prin "pipăirea fondului", pentru a vedea de partea cui este aparența dreptului.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, apreciem că în prezenta cauză, nu este îndeplinită condiția neprejudecării fondului cauzei. Acțiunea de fond formulată de către reclamantă are ca obiect, de drept și de fapt, solicitarea de obligare a pârâților la includerea indicației " Cancer mamar triplu negativ local recurent nerezecabil sau metastastat" în protocolul de administrare și monitorizare a medicamentelor Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) și Nivolumab (denumire comercială Opdivo) prevăzute de Ordinul ministrului sănătății si al președintelui CNAS nr. 564/499/2021, cu modificările si completările ulterioare.

Or, în prezent aceste indicații terapeutice nu sunt autorizate si nici evaluate de către ANMDMR. deoarece deținătorul de autorizație de punere pe piață nu a solicitat acest lucru ANMDMR.

În acest context, este de reținut că în cazul în speță, pe calea ordonanței președințiale reclamanta urmărește obligarea autorităților publice pârâte de a le deconta în regim de compensare de 100%, medicamentelor Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) și Nivolumab (denumire comercială Opdivo) pentru alte indicații terapeutice decât cele autorizate de lege.

Or, din acest punct de vedere, cererea reclamantului este inadmisibilă, întrucât această solicitare reprezintă de fapt o prejudecare a fondului cauzei și o soluționare de fapt a dosarului de fond în care s-a solicitat obligarea pârâților la includerea în lista medicamentelor pentru indicația terapeutică în litigiu a unor indicații neautorizate, astfel încât acest medicament să fie decontat în regim de compensare 100%, în condițiile în care, la sediul ANMDMR, deținătorul de autorizație de punere pe piață nu a depus o cerere (însoțită de documentația aferentă) de autorizare și evaluare a medicamentului pentru afecțiunile de care suferă reclamanta.

Referitor la aparența dreptului ca o condiție specifică de admisibilitatea ordonanței președințiale, această condiție nu este îndeplinită în prezenta cauză, de vreme ce reclamanta nu a dovedit că are dreptul în temeiul legii la acordarea și decontarea de către sistemul public de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100% a medicamentelor Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) și Nivolumab (denumire comercială Opdivo).

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în cauză, se solicită, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâților de a asigura reclamantei medicamentele având DCI Nivolumab și DCI Pembrolizumabum, pentru indicația terapeutică melanom benign cutanat torace superior pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, până la soluționarea acțiunii de drept comun privind obligarea acelorași pârâți la includerea respectivelor medicamente, în regim de compensare 100%, în Lista medicamentelor compensate aprobată prin H.G. nr. 720/2008, pentru indicația terapeutică adenocarcinom de prostată.

Potrivit art. 36 C. proc. civ. "calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății".

Această identitatea trebuie să se materializeze prin echivalența dintre persoana reclamantului și titularul dreptului, respectiv pârâtul și cel obligat la respectarea dreptului.

Înalta Curte reține că pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, această va fi respinsă. Față de considerentele anterior expuse și având în vedere prevederile art. 56 lit. d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății potrivit cărora Casa Națională de Asigurări de Sănătate asigură finanțarea programelor naționale curative precum și art. 4 alin. (1) din Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, astfel că justifică legitimare procesuală pasivă, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Cu privire la fondul cererii de ordonanță președințială, se reține că reclamanta a fost diagnosticată cu melanom benign cutanat torace superior, medicul curant recomandându-i tratamentul cu medicamentele având DCI Nivolumab și DCI Pembrolizumabum.

Prescripția medicamentelor este în regim "off label" deoarece indicația terapeutică "on label" a medicamentelor având DCI Nivolumab și DCI Pembrolizumabum, este pentru tratamentul altui tip de cancer. Protocolul terapeutic pentru medicamentele având DCI Nivolumab și DCI Pembrolizumabum nu cuprinde în baza de prescriere și indicația melanom benign cutanat, pentru a putea fi compensat în condițiile H.G. nr. 720/2008.

Reclamanta a formulat o cerere de chemare în judecată a pârâților pentru "refuz nejustificat de a soluționa o cerere" în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004, prin care a solicitat: în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentelor având DCI Nivolumab și DCI Pembrolizumabum pentru indicația terapeutică melanom benign cutanat.

Această cerere de chemare în judecată formează obiectul dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (1) C. proc. civ.:

"(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

Se constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, din următoarele considerente, măsura solicitată având caracter vremelnic, efectele ordonanței urmând a se întinde în timp numai până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2024

Și urgența este îndeplinită, față de riscurile la care se expune reclamantul, din punct de vedere al stării de sănătate, în cazul în care nu urmează tratamentul recomandat, tratament greu accesibil, în lipsa compensării, raportat la prețul medicamentului .

Dispunerea măsurii provizorii de asigurare a tratamentului medicamentos în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), până la data pronunțării asupra fondului litigiului, este de natură să contribuie la protejarea dreptului la viață al reclamantei, drept consacrat atât de art. 22 din Constituția României, cât și de art. 2 din Convenția europeană privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului, căruia îi corespunde obligația corelativă a statului de a asigura respectarea acest drept prin luarea tuturor măsurilor necesare.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 39/2024 din 21 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.