ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1283/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1283/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 8 martie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 08.04.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX- a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a formulat plângere împotriva Rezoluției nr. 467/23 februarie 2021, nr. lucrare 21-385 emisă de Inspecția Judiciară, prin care s-a dispus clasarea sesizării formulate de către reclamantă.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 1018 din data de 25 iunie 2021, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței nr. 1018 din data de 25 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea sentinței atacate.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) – e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Prin raportare la dispozițiile legale anterior citate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, criticile formulate de către reclamantă neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.
Pentru a aprecia că este îndeplinită cerința motivării recursului, este necesar ca reclamanta să dezvolte critici de nelegalitate care să vizeze în mod concret raționamentul logico-juridic al instanței de fond, respectiv să combată cu argumente efective soluția dispusă în cauză. Or, în cauza de față, reclamanta se rezumă la reiterarea argumentelor invocate în cuprinsul cererii introductive, fără a se raporta la considerentele sentinței atacate și fără a le combate efectiv.
În concret, cererea de recurs cuprinde doar nemulțumirile reclamantei cu privire la modalitatea de soluționare a cauzelor nr. 3201/105/2020/a1 (în fond) și nr. 1154/281/2018 (în apel) înregistrate pe rolul Tribunalului Prahova, respectiv la pretinsa încălcare de către judecătorii învestiți cu soluționarea acestor cauze, a dreptului său la apărare și a liberului acces la justiție, ca urmare a neexaminării sau greșitei aprecieri a probelor administrate în cadrul acestor dosare, aspecte ce au fost invocate și în cuprinsul cererii de sesizare a Inspecției Judiciare.
În condițiile arătate, susținerile recurentului-reclamant nu permit analizarea sentinței atacate din perspectiva niciunui motiv de casare dintre cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancționată cu nulitatea căii de atac.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Înalta Curte reține că motivele pentru care se poate solicita casarea hotărârii sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate. Prin urmare, obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond și încadrarea acestora într-unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ., astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, astfel că, atât timp cât criticile expuse nu contestă, concret, raționamentul juridic al instanței de fond și nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, nu este îndeplinită condiția motivării căii de atac.
Simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a acțiunii introductive nu pot constitui motive de nelegalitate a sentinței.
Întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici efective cu privire la sentința recurată, care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului și în consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamanta A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului, invocată din oficiu.
Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1018 din data de 25 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.