ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6207/2021

Ședința publică din data de 8 decembrie 2021

Asupra contestație în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia nr. 1915 din 19 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, a fost respins recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 160 din 22 ianuarie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Împotriva deciziei nr. 1915 din 19 mai 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, contestatorul A. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ.

S-a invocat de către contestator încălcarea de către completul învestit cu soluționarea recursului a dispozițiilor art. 157 alin. (1), lit. e), g), k), art. 22 alin. (6), art. 397 alin. (1), art. 485 alin. (1), art. 248 alin(5), art. 424 alin. (5) din C. proc. civ.

Astfel, s-au susținut, în esență următoarele aspecte: procedura de citare nu a fost legal îndeplinită; magistratul-asistent și grefierul au o participație penală; instanța nu s-a pronunțat asupra nulității citației emisă în dosarul nr. x/2016 pentru termenul de judecată din 19.05.2020; se impunea analizarea recursului întrucât acesta nu era tardiv.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a contestației în anulare și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de 503-508 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 și art. 201 alin. (1), (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluția din data de 12 aprilie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 8 decembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație asupra contestației în anulare

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu contestația în anulare de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, cererea nefiind legal timbrată.

Potrivit prevederilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ.:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", iar conform art. 197 din același act normativ:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Totodată, dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora pentru formularea contestației în anulare se datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.

Înalta Curte, văzând dispozițiile legale sus-menționate, reține că nu a fost atașată la contestația în anulare formulată de contestatorul A. dovada achitării taxei judiciare de timbru și nici nu a fost îndeplinită ulterior această obligație, deși i-a fost adusă la cunoștință la data de 15 iunie 2021, prin adresa emisă de instanță, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare, aflat la dosar.

Așa fiind, Înalta Curte va face aplicarea art. 197 teza a II-a C. proc. civ., care prevede sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată netimbrate.

Înalta Curte mai constată că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt înregistrate numeroase dosare, având ca obiect contestații în anulare, consecutive și cu conținut identic, formulate de contestatorul A., în nume personal sau în calitate de reprezentant al societății B. S.R.L.

Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.:

"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:

a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."

Față de exercitarea repetată a căii de atac a contestației în anulare, aspect de natură a contura reaua-credință a acestuia în exercitarea dreptului prevăzut de art. 503 și urm. din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că în speță sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., astfel încât va aplica contestatorului A., o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 197 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula contestația în anulare ca netimbrată și, totodată, va face aplicarea în cauză a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1915 din 19 mai 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată.

Definitivă.

În temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. dispune amendarea contestatorului A., cu amendă judiciară de 500 de RON.

Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce privește amenda aplicată.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 decembrie 2021.