ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2447/2019

I. Circumstanțele cauzei:

Prin încheierea de ședință din data de 24 aprilie 2019, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a suspendat, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata recursului formulat de contestatorul A. împotriva încheierii din camera de consiliu din 14.02.2019, pronunțate de Tribunalul Arad în Dosarul nr. x/2017.3.4, reținând lipsa nejustificată a recurentului care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Împotriva încheierii sus-menționate, contestatorul A. a declarat recurs, arătând că încheierea de ședință, astfel cum i-a fost comunicată, nu este semnată, fiind încălcate dispozițiile art. 426 alin. (5) și art. 427 C. proc. civ., precum și dispozițiile cuprinse în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. A mai arătat că încheierea de ședință este lovită de nulitate, neputând fi luată în considerare, iar persoanele care au comunicat un astfel de act au săvârșit infracțiunea de neglijență în serviciu, respectiv abuz în serviciu.

Cauza a fost înregistrată la data de 20 mai 2019 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, și a fost repartizată aleatoriu spre soluționare completului de filtru nr. 10.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că recursul este formulat în termen legal, îndeplinește cerințele impuse de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ., iar partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii recurate. În ceea ce privește criticile formulate, raportorul și-a exprimat opinia în sensul că acestea nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aspect de natură a atrage sancțiunea nulității prevăzute de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat recurentului-contestator la data de 09.08.2019, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.

Recurentul nu a formulat punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac, la data de 11 decembrie 2019, fără citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului:

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., reținând și prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile susținute nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În cauză, prin criticile formulate, neîncadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-contestator a invocat pretinse nereguli ale exemplarului încheierii de ședință din 24 aprilie 2019 ce i-a fost comunicat, aspecte procedurale ulterioare măsurii recurate, fără a aduce critici concrete judecății curții de apel finalizate cu pronunțarea încheierii de ședință prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei.

Or, condiția legală a dezvoltării criticilor din recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

Așa fiind, cum criticile formulate de recurent nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 24 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă în Dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 24 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2017.3.2.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - NN