ÎCCJ, Decizia nr. 29/2016
ÎCCJ, Decizia nr. 29/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia
penală nr. 29/2016
Prin Decizia penală nr. 178 din
23 noiembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2015, a fost
respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petenta A. împotriva Deciziei
penale nr. 130 din 28 septembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație
și Justiție, completul de 5 judecători.
Împotriva
Deciziei penale nr. 178 din 23 noiembrie 2015, anterior menționată, a
formulat apel petenta A., la data de 17 decembrie 2015, dosarul fiind
înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,
completul de 5 judecători, sub nr. x/1/2015.
Examinând
apelul, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acestuia, Înalta
Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători
constată calea de atac ca fiind inadmisibilă, urmând a fi
respinsă pentru următoarele considerentele:
Dând
eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția
României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii
procesual penale, principiului privind liberul acces la justiție statuat
prin art. 21 din legea fundamentală, dar și exigențelor stabilite
prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit
un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate
în situații identice.
Potrivit
dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Cap. III C. proc. pen.
admisibilitatea căii de atac ordinare a apelului este
condiționată de exercitarea acestei căi de atac potrivit
dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate
hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de
declarare a căilor de atac și motivele pentru care se poate cere
reformarea hotărârii atacate.
Conform art.
408 alin. (1) C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă
legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile
pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția
cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
În
cauză, completul de 5 judecători al Înaltei Curți de
Casație și Justiție a fost sesizat cu apelul declarat de petenta
A. împotriva Deciziei penale nr. 178 din 23 noiembrie 2015,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2015, decizie cu caracter
definitiv.
Se
constată că apelul declarat în cauză a fost exercitat împotriva
unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul
unei căi de atac ordinare, aspectul fiind de natură a încălca
coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege,
dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate,
dar și principiul unicității căilor de atac și modul
de stabilire a ierarhiei acestora.
Recunoașterea
unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea
procesual penală constituie o încălcare a principiului
legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o
soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
În
consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție,
completul de 5 judecători, în conformitate cu prevederile art. 421 alin.
(1) pct. 1 lit. a) teza a II-a raportat la art. 408 C. proc. pen., va respinge,
ca inadmisibil, apelul formulat de petenta A. împotriva deciziei atacate,
urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., să oblige petenta
la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, apelul formulat de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 178
din 23 noiembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2015.
Obligă
apelanta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 8 februarie 2016.
Procesat de