ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2302/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2302/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2020
Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin decizia nr. 271 din 30 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în procedura de filtrare a recursului, prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 6 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire petentul A., întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ.
Prin decizia nr. 973 din 28 mai 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul A. împotriva deciziei nr. 271 din 30 ianuarie 2020 a aceleiași instanțe.
La 16 iunie 2020, petentul A. a atacat cu revizuire decizia nr. 973 din 28 mai 2020.
Prin decizia nr. 1536 din 16 iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, revizuirea în cauză.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva acestei ultime hotărâri a formulat cerere de revizuire revizuentul A..
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta nu este admisibilă, în considerarea argumentelor ce succed:
Conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
În cauză, obiectul cererii de revizuire pendinte este reprezentat de decizia nr. 1536 din 16 iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care a fost soluționată o altă cerere de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 973 din 28 mai 2020 a aceleiași instanțe.
Or, această din urmă decizie a fost pronunțată în soluționarea unei cereri de revizuire având ca obiect o hotărâre pronunțată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. (decizia nr. 271 din 30 ianuarie 2020), pentru care legea nu deschide calea de atac a revizuirii. Înalta Curte reține că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac, ordinare sau extraordinare.
Față de această prevedere legală, precum și în raport de dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., se constată că este inamisibilă revizuirea formulată împotriva deciziei nr. 1536 din 16 iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Cum decizia nr. 973 din 28 mai 2020 nu este supusă niciunei căi de atac, reiese, în aplicarea prevederilor legale evocate, că nici împotriva deciziei nr. 1536 din 16 iulie 2020 nu poate fi exercitată vreo cale de atac (ordinară sau extraordinară).
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1536 din 16 iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stabilind că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac în condițiile legii.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 1536 din 16 iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de revizuentul A..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2020.