ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1835/2020

Ședința publică din data de 30 septembrie 2020

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 22.07.2020 sub nr. x/2020, revizuentul A. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea încheierii nr. 1397/07.07.2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosar nr. x/2020.

În motivare, revizuentul a arătat că actul procedural, astfel cum i-a fost comunicat, nu este semnat, încălcând dispozițiile art. 426 alin. (5), art. 427 C. proc. civ., precum și dispozițiile cuprinse în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, situație față de care acesta este lovit de nulitate, neputând fi luat în considerare, iar persoanele care au comunicat un astfel de act au săvârșit infracțiunea de neglijență în serviciu, respectiv abuz în serviciu.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita doar căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 509 alin. (1) hotărârile supuse revizuirii sunt cele pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul. Alin. 2 al aceluiași articol reține, cu titlu de excepție, situațiile în care sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul, respectiv, alin. (1) pct. 3 în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10.

În raport de aceste prevederi, revizuirea exercitată în alte condiții decât cele expres reglementate nu poate fi primită.

Această concluzie este susținută și de principiul legalității căilor de atac, principiu reglementat prin dispozițiile art. 457 C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din cuprinsul ei.

Prin încheierea nr. 1397/07.07.2020, supusă revizuirii, a fost declinată competența de soluționare a recursului formulat de A. împotriva încheierii de ședință din 28.01.2020, pronunțată de această instanță în dosar nr. x/2019, în favoarea Completului de 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ. "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent".

Față de textul legal menționat, revizuirea formulată este inadmisibilă, întrucât este îndreptată împotriva unei hotărâri pentru care legea nu reglementează vreo cale de atac.

În referire la aplicarea sancțiunii amenzii judiciare, se constată că, așa cum rezultă din procesul-verbal întocmit cu prilejul repartizării aleatorii, revizuentul din prezenta cauză a exercitat dar exercită și în prezent, în mod repetat, numeroase căi extraordinare de atac inadmisibile, pe rolul secției I civile a Înaltei Curți existând sute de dosare cu asemenea obiect, în care se pronunță soluții similare.

Or, formularea repetată a unor cereri fără finalitate juridică, în mod constant respinse de instanță ca inadmisibile, atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., ce reglementează sancționarea cu amendă judiciară de la 100 RON la 1000 RON "introducerea cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice".

Aceasta întrucât prin introducerea unor astfel de cereri informe și care nu se circumscriu exigențelor căilor de atac prevăzute de lege, partea exercită în mod abuziv drepturile procesuale. Consecința unor astfel de demersuri inadmisibile este doar aceea a încărcării în mod nejustificat a rolului instanțelor, atât în ceea ce privește instrumentarea unor dosare în care nu se dezbat decât chestiuni procedurale fără finalitate juridică, cât și prin efectuarea unor activități specifice judecății (emiterea de citații, adrese, calcularea unor taxe de timbru, etc.) complexe și costisitoare.

Pentru toate considerentele arătate, cererea de revizuire va fi respinsă, ca inadmisibilă și, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., va fi aplicată revizuentului sancțiunea amenzii judiciare în cuantum de 1000 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., cu domiciliul procesual ales în Arad, județul Arad, împotriva încheierii nr. 1397 din 7 iulie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosar nr. x/2020.

Aplică revizuentului amenda judiciară în cuantum de 1000 RON, conform art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Cu drept de reexaminare în 15 zile de la comunicarea hotărârii în ceea ce privește amenda judiciară.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică azi, 30 septembrie 2020.