ÎCCJ, Decizia nr. 40/2021
ÎCCJ, Decizia nr. 40/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
Hotărârea atacată
Prin decizia nr. 79 din 15 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2020, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 4 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.
S-a reținut, în esență, că, potrivit art. 414 alin. (1) din C. proc. civ., încheierea recurată, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus suspendarea judecății, este o hotărâre definitivă, care nu se circumscrie categoriilor de hotărâri supuse recursului, prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., de art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau de alte dispoziții legale speciale.
Calea de atac formulată
Împotriva deciziei nr. 79 din 15 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, A. a formulat cerere de revizuire.
Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători
Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) și art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate admisibilitatea căii extraordinare de atac formulate, în raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.
Potrivit art. 129 din Constituția României, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
În raport cu dispozițiile constituționale și legale citate, admisibilitatea unei căi de atac și provocarea controlului judiciar al unei hotărârii judecătorești sunt condiționate de exercitarea acesteia în condițiile legii.
În cauză, revizuirea este exercitată împotriva unei decizii prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători s-a pronunțat asupra unui recurs în procedura de filtrare, reglementată de art. 493 din C. proc. civ., conform căruia:
"În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. (…)" [alin. (5)].
Rezultă, din dispozițiile legale citate, că hotărârea judecătorească dată în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. este o decizie care nu este supusă niciunei căi de atac, astfel că nu poate forma nici obiectul unei revizuiri, întrucât recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele reglementate de lege, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale și legale citate anterior, prin raportare la principiul legalității căii de atac reglementate de norma procesuală.
Pentru considerentele prezentate, constatându-se că cererea de revizuire este inadmisibilă, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 79 din 15 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2020.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2021.