ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 223/2018

Decizia nr. 223/2018

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 11 mai 2015, reclamantul A. a chemat în

judecată pe pârâta SC B. SA - Satu Mare solicitând obligarea acesteia la

acordarea adeverinței de grupă superioară - grupa a II-a de

muncă, pentru perioada 1 iunie 1991 - 1 iulie 1998, conform art. 160,

anexa II din Ordinul nr. 50/1990 și a precizărilor legale conform

Ordinului nr. 590/2008 și Legea nr. 263/2010, cu normele de aplicare a

legii, respectiv art. 126 din HG nr. 257/2011.

Prin Sentința civilă nr.

1217 din 16 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Maramureș,

în Dosarul nr. x/100/2015 s-a admis, în parte, cererea formulată de

reclamantul A. împotriva pârâtei SC B. SA Satu Mare și, în

consecință, pârâta a fost obligată să-i restituie

reclamantului suma de 111,60 lei percepută conform facturii ARH-F223 din

data de 2 iunie 2014, respingându-se ca neîntemeiate celelalte cereri ale

reclamantului. Prin Decizia nr. 1503/A din 9 iunie 2017 a Curții de Apel

Cluj, secția I civilă, s-au respins, ca nefondate, apelurile

declarate de reclamantul A. și pârâta SC B. SA Satu Mare, împotriva

Sentinței civile nr. 1217 din 16 noiembrie 2015, pronunțată de

Tribunalul Maramureș.

Împotriva acestei decizii reclamantul

A. a declarat prezentul recurs.

Învestită cu soluționarea

recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I

civilă, a procedat la întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu, prin care s-a constat că recursul

nu este admisibil.

Completul de filtru CF11, la data de

27 noiembrie 2017, constatând că raportul întrunește condițiile

art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a dispus

comunicarea raportului părților, pentru ca acestea sa depună

puncte de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4)

din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Recurentul a formulat punct de vedere

la raport.

Constatându-se încheiată

procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în

vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru judecarea

recursului la data de 25 ianuarie 2018, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea

nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, fără

citarea părților, dată la care, instanța a reținut

cauza în pronunțare pe excepția de inadmisibilitate, în raport de dispozițiile

art. XVIII alin. (1) și (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri

pentru degrevarea instanțelor judecătorești.

Analizând, în condițiile art. 493

alin. (5) C. proc. civ., recursul formulat, Înalta Curte, constată că

este inadmisibil și urmează, să-l respingă, pentru

următoarele considerente:

În drept, potrivit art. 634 alin. (1)

pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date

în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu

recurs.

Potrivit art. XVIII din Legea nr.

2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în

aplicare a Legii nr. 134/2010, privind Noul C. proc. civ., hotărârile

pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de

asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.

Din interpretarea acestor prevederi

legale, rezultă că deciziile curților de apel pronunțate în

materia conflictelor de muncă (așa cum este cazul în speță)

nu pot fi atacate cu recurs.

Recunoașterea unei căi de

atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie

o încălcare a principiului legalității, precum și al

principiului constituțional al egalității în fața legii

și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea

de drept.

Or, normele procesuale privind

sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea

cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine

publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2)

din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată

cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu

nesocotirea lor.

Prin urmare, față de cele

arătate, Decizia civilă nr. 1503/A din data de 9 iunie 2017,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, nu este

supusă căii de atac a recursului, motiv pentru care se va respinge,

ca inadmisibil, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1503/A din data de 9 iunie

2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2018.

Procesat

de GGC - CL