ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3671/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3671/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Sentința nr. 159 din 13 iunie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de reclamanții A. și B., prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, anularea deciziilor nr. 4732, 4733, 4734, 4735, 4736, 4737, 4738 și 4739 din 10.12.2015 emise de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și retrocedarea imobilelor înscrise în CF nr. x a comunei cadastrale Ciocănești, identice parcelelor cadastrale cu construcții nr. x.
Împotriva acestei hotărâri, au formulat recurs reclamanții, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 04.08.2016, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, pe fond, admiterea acțiunii.
La data de 30.05.2019, ambii recurenți-reclamanți au formulat cerere de renunțare la judecata recursului, solicitând a se lua act de această cerere.
Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
De asemenea, potrivit art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre."
Astfel, în raport cu art. 463 alin. (1) C. proc. civ., văzând dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, și având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de achiesarea recurenților la sentința de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de achiesarea recurenților A. și B. la Sentința nr. 159 din 13 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 iunie 2019.