ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1630/2020

Ședința publică din data de 16 septembrie 2020

Asupra cererii constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Împotriva deciziei nr. 513 din 20 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a formulat cerere de revizuire A..

Prin rezoluția din 30 iunie 2020 s-a fixat termen de judecată la data de 16 septembrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta nu este admisibilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11 ale articolului menționat.

Conform prevederilor art. 509 alin. (2) din același cod "Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul."

Revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 alin. (1) din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În litigiul pendinte, prin decizia ce face obiectul căii extraordinare de atac, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2395 din 05 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care s-a anulat, în complet de filtru, un recurs, procedură reglementată de art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Aceste dispoziții legale stipulează că "în cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac."

În conformitate cu dispozițiilor art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

Cum hotărârea a cărei revizuire se solicită, decizia nr. 513 din 20 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, nu este supusă niciunei căi de atac, fiind pronunțată în soluționarea unei cereri de revizuire a deciziei nr. 2395 din 05 decembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, care la rândul ei, nu este supusă niciunei căi de atac, reiese că împotriva acesteia nu poate fi exercitată nicio cale de atac (ordinară sau extraordinară).

În consecință, având în vedere dispozițiile art. 509 alin. (1) din C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 513 alin. (3) și (5) din același cod, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 513 din 20 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de recurentul A. împotriva deciziei nr. 513 din 20 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2020.