ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1541/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1541/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 16 iulie 2020
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Hotărârea supusă revizuirii
Prin decizia nr. 1126 din 11 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în complet de filtru, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, reținând că prin cererea de recurs acesta nu a invocat critici susceptibile de încadrare în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Cererea de revizuire
La 26 iunie 2020, recurentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 1126 din 11 iunie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
În motivarea cererii, revizuentul a susținut, în esență, că decizia atacată, care i-a fost comunicată la 26 iunie 2020, nu este semnată de cei angajați în înfăptuirea actului de justiție, fiind astfel incidente dispozițiile art. 426 alin. (5) și art. 427 C. proc. civ. și ale Regulamentului de ordine interioară al instanțelor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de revizuire
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată doar împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11 ale articolului menționat.
Conform prevederilor art. 509 alin. (2) C. proc. civ. "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul".
Revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ.. În caz contrar, se încalcă principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
În cauză, decizia nr. 1126 din 11 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă prin care a fost a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost pronunțată în procedura de filtru, reglementată de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Aceste dispoziții legale stipulează că "în cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".
Față de aceste prevederi legale, se constată că în completul de filtru se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute la art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din același act normativ, precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac. Astfel, procedura examinării admisibilității recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.
Înalta Curte reține că prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac, ordinare sau extraordinare. Ca atare, aceste hotărâri nu sunt susceptibile de a fi atacate cu contestație în anulare sau revizuire.
Prin urmare, împotriva deciziei nr. 1126 din 11 iunie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, nu poate fi exercitată calea de atac a revizuirii.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1126 din 11 iunie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1126 din 11 iunie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iulie 2020.