Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2007 cu privire la compunerea completului de judecată care soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2007 cu privire la compunerea completului de judecată care soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate

15 octombrie 2007

17 iunie 2021

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

– SECȚIILE UNITE –

DECIZIA Nr. LXIX (69) din 15 octombrie 2007                         Dosar nr. 39/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 539 din 17/07/2008

Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la compunerea completului de judecată care soluționează declarația de abținere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 86 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Nițu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că declarația de abținere sau cererea de recuzare se soluționează în complet de judecată având compunerea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.

SECȚIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instanțelor judecătorești s-a ivit diversitate de soluții privind compunerea completului de judecată care soluționează declarația de abținere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate.

Astfel, unele instanțe s-au pronunțat în sensul că, în cazul judecării declarației de abținere sau cererii de recuzare, compunerea completului de judecată trebuie să fie unică, iar nu aceea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.

Alte instanțe, dimpotrivă, au considerat că în asemenea situații compunerea completului de judecată este aceea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.

Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.

Potrivit art. 292 din Codul de procedură penală, „instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege”.

Or, în conformitate cu art. 54 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, cauzele date potrivit legii în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Tot astfel, potrivit alin. (3) și (4) din același text de lege, „în cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile legii, complet de divergență ce se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență”.

Potrivit art. 52 alin. 1 din Codul de procedură penală, „abținerea sau recuzarea judecătorului, procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se soluționează de un alt complet, în ședință secretă, fără participarea celui ce declară că se abține sau care este recuzat”.

Prin alin. 5 teza I al aceluiași text de lege se prevede că atunci „când pentru soluționarea abținerii sau recuzării nu se poate alcătui completul potrivit alin. 1, abținerea sau recuzarea se soluționează de instanța ierarhic superioară”.

Într-adevăr, așa cum reiese din cele două alineate menționate ale art. 52 din Codul de procedură penală, în compunerea completului de judecată care soluționează declarația de abținere sau cererea de recuzare nu poate intra judecătorul vizat de incidentul procedural.

Pe de altă parte, în art. 52 alin. 5 teza II se prevede că, „în cazul în care se găsește întemeiată abținerea sau recuzarea și, din cauza abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată la instanța competentă să soluționeze cauza, instanța ierarhic superioară desemnează pentru judecarea cauzei o instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat abținerea sau recuzarea”.

În această privință, este de observat că prevederile art. 52 din Codul de procedură penală, privind procedura de soluționare în cursul judecății a declarației de abținere sau a cererii de recuzare, nu conțin dispoziții derogatorii, ceea ce relevă fără echivoc intenția legiuitorului de constituire a unui alt complet de judecată, în compunerea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.

Mai trebuie subliniat că prin art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 387 din 22 septembrie 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, se stabilește că „în situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin semestrial. Completul de judecată astfel constituit va păstra cauza pentru judecată, în situația în care, în urma soluționării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei”.

Ca urmare, din aceste reglementări rezultă că, în situația admiterii declarației de abținere sau a cererii de recuzare la aceeași instanță, completul constituit pentru soluționarea acestora trebuie să păstreze pentru judecată cauza în care a intervenit incidentul procedural, iar completul trebuie să aibă compunerea prevăzută de lege pentru soluționarea respectivei cauze.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și ale art. 414

2

din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că declarația de abținere sau cererea de recuzare se judecă în complete constituite în compunerea prevăzută de lege pentru soluționarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un judecător în cauzele în primă instanță, de 2 judecători în apel și 3 judecători în recurs.

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și stabilesc:

Declarația de abținere sau cererea de recuzare se judecă de complete constituite în compunerea prevăzută de lege pentru soluționarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un judecător în cauzele în primă instanță, de 2 judecători în apel și de 3 judecători în recurs.

Obligatorie, potrivit art. 414

2

alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2007.

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

Decizii RIL Secţii Unite - până la data de 17 ianuarie 2011