Decizia nr. 19 din 12 iunie 2006 cu privire la încadrarea juridica a faptei de folosire de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificarii unui autoturism adus din strainatate cu scopul înmatricularii acestuia.

Decizia nr. 19 din 12 iunie 2006 cu privire la încadrarea juridica a faptei de folosire de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificarii unui autoturism adus din strainatate cu scopul înmatricularii acestuia.

12 iunie 2006

28 iunie 2021

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

– SECȚIILE UNITE –

DECIZIA Nr. XIX din 12 iunie 2006                                                     Dosar nr. 7/2006

Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 6 din 04/01/2007

Sub președinția doamnei judecător Lidia Bărbulescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la încadrarea juridică a faptei de folosire de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate cu scopul înmatriculării acestuia.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind prezenți 84 de judecători din totalul de 113 aflați în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că fapta de folosire, cu vinovăție, de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate în scopul înmatriculării acestuia, constituie infracțiunea de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal.

SECȚIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica judiciară a instanțelor s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la încadrarea juridică ce trebuie dată faptei de folosire de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării în scopul înmatriculării unui autoturism adus din străinătate.

Astfel, unele instanțe, considerând că folosirea de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate în scopul înmatriculării, ar constitui o formă specială a evaziunii fiscale, au încadrat o atare faptă în infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.

Alte instanțe, dimpotrivă, au încadrat fapta de folosire a actelor false la Registrul Auto Român în vederea verificării, în scopul înmatriculării, a unui autoturism adus din străinătate, în infracțiunea de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal, apreciind că o atare încadrare juridică se impune atunci când actele vamale false sunt folosite pentru producerea unor consecințe juridice ce constau în înmatricularea unui autoturism adus din străinătate.

Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.

Prin art. 178 din Legea nr. 141/1997, în vigoare până la data de 19 iunie 2006, se prevede că „folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”.

Din această prevedere, care a fost preluată integral în art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, rezultă deci că, pentru existența laturii obiective a infracțiunii menționate, este necesar să fie întrunite, cumulativ, următoarele condiții: să fie comisă o acțiune de folosire a unor documente de transport sau comerciale falsificate, iar această faptă să aibă loc la autoritatea vamală.

Or, în art. 3 din secțiunea a II-a, intitulată „Definiții de bază”, a Legii nr. 141/1997 era prevăzut că prin autoritate vamală se înțelege „autoritate învestită pentru aplicarea reglementărilor vamale”, iar la lit. e) din cadrul aceluiași articol erau date explicații în sensul că birou vamal și punct vamal sunt „unități ale autorității vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitățile prevăzute de reglementările vamale”.

În același sens, prin art. 4 din noul Cod vamal (Legea nr. 86/2006) se precizează, la pct. 3, că semnificația termenului autoritate vamală este aceea de „autoritate învestită, în principal, cu aplicarea reglementărilor vamale”, iar la pct. 4 că semnificația termenului birou vamal este aceea de „unitate a autorității vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitățile prevăzute în reglementările vamale”.

Cum, în raport cu prevederile menționate, Registrul Auto Român nu poate fi considerat autoritate vamală sau unitate a acesteia, este evident că fapta de folosire a actelor false la Registrul Auto Român în vederea verificării, în scopul înmatriculării, a unui autoturism adus din străinătate nu este susceptibilă de a fi încadrată în infracțiunea de folosire de acte falsificate, prevăzută în art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, ce intră în vigoare la 19 iunie 2006, respectiv în art. 178 din Legea nr. 141/1997.

Ca urmare, o atare faptă, de folosire de acte false la Registrul Auto Român, în vederea verificării, în scopul înmatriculării, a unui autoturism adus din străinătate, se impune a fi examinată prin prisma altor dispoziții cu caracter penal.

Sub acest aspect, este de observat că prin art. 291 din Codul penal se prevede că „folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice” constituie infracțiunea de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal.

Din moment ce folosirea la Registrul Auto Român de acte vamale false în vederea verificării, în scopul înmatriculării, a unui autoturism adus din străinătate, prezintă prin trăsăturile sale specifice similitudine vădită cu conținutul-tip al infracțiunii de uz de fals, reglementată în cuprinsul art. 291 din Codul penal, o atare faptă nu poate fi încadrată decât în această infracțiune, în măsura în care caracterul fals al actelor vamale prezentate a fost cunoscut în accepțiunea prevederilor art. 28 alin. 2 din Codul penal.

Așa fiind, fapta de folosire de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate în scopul înmatriculării acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prevăzute în art. 291 din Codul penal, iar nu pe cele ale infracțiunii de folosire de acte falsificate prevăzute în art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (corespunzând art. 178 din Legea nr. 141/1997).

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 414

2

din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că fapta de folosire, cu vinovăție, de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate cu scopul înmatriculării acestuia, constituie infracțiunea de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

D E C I D:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Stabilesc că fapta de folosire, cu vinovăție, de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate în scopul înmatriculării acestuia, constituie infracțiunea de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 414

2

alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2006.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,

LIDIA BĂRBULESCU

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

Decizii RIL Secţii Unite - până la data de 17 ianuarie 2011