HAJREDIN v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

A cincea secțiune DECIZIE Nr. 29160/06 de Agron HAJREDIN împotriva fostei Republice iugoslave a Macedoniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 2 decembrie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președinte, Rait Maruste, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judecători și Claudia Westerdiek, Secțiunea Grefier Având în vedere cererea depusă la 29 iunie 2006, având în vedere declarația depusă de Guvernul respondent la 26 august 2008 cere Curtea să scoată cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Agron Hajredin, este un cetățen macedonean care s-a născut în 1957 și trăiește în Skopje. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl V. Stefanovski, un avocat care practică în Skopje. Guvernul macedonean („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Lazareska Gerovska. Cererea se referă la un litigiu privind proprietatea în care reclamantul a solicitat anularea unui acord de închiriere și determinarea titlului asupra sediilor comerciale. Procedura în cauză a început la 21 septembrie 2000 și s-a încheiat cu decizia Curții de Apel din 8 martie 2006. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că cazul său nu a fost auzit într-un timp rezonabil și s-a plâns, de asemenea, că instanțele interne au eșuat în drept și au fost sub influența statului parte care a acționat ca intervenent în cadrul procedurii. Reclamantul s-a plâns, de asemenea, în temeiul articolului 14 din Convenție, că a fost discriminat pe baza religiei și originea etnică a acestuia. HOTĂRÂREA 1. Reclamantul s-a plâns cu privire la durata procedurii în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Această dispoziție prevede următoarele: "În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., toată lumea are dreptul la o ... audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ..." Prin scrisoarea din 26 august 2008, Guvernul contestat a informat Curtea că propunea să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemei formulate de această parte a cererii. Ei au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută, printre altele, după cum urmează: „... Guvernul dorește să exprese, printr-un mod de declarație unilaterală, recunoașterea acesteia că, în circumstanțele speciale ale prezentului caz, durata procedurii interne nu a îndeplinit cerința de „tempo rațional” menționată la art. 6 § 1 din Convenție. În consecință, Guvernul este pregătit să plătească reclamantului suma globală de 2,590 euro (doi mii cincizeci nouăzeci și nouăzeci de euro). În opinia sa, această sumă ar constitui o redresare adecvată și o compensare suficientă pentru lungimea impugnată a acestei proceduri și, prin urmare, o sumă rezonabilă în ceea ce privește cuantitatea în acest caz, în lumina jurisprudenței Curții. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită unui cont numit de reclamant în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 lit. (c) din Convenție ... Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu art. 37 § 1 lit. (c) din Convenție, Guvernul ar dori să sugereze că circumstanțele prezentului caz permit Curții să ajungă la concluzia că, pentru orice alt motiv, nu mai este justificat continuarea examinării cererii. În plus, nu există motive de caracter general, astfel cum sunt definite la art. 37 § 1 în amendă, care ar necesita examinarea în continuare a cazului în temeiul acestei dispoziții. Prin urmare, Guvernul invită Curtea să scoată cererea din lista sa de cazuri.” Într-o scrisoare primită de Curte la 13 octombrie 2008 reprezentantul reclamantului a declarat că suma menționată în declarația guvernului este inacceptabil scăzută. Având în vedere practica Curții în acest domeniu (a se vedea Petkovski c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 27314/04 , 13 noiembrie 2008 și Ajvazi c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 30956/05 , 13 Noiembrie 2008) și în ceea ce privește caracterul admiterilor conținute în declarația guvernului, precum și cuantumul compensației propuse, care este compatibil cu premiile în cazuri similare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită să continue examinarea acestei părți a cererii (art. 37 § 1 în amendă ). Prin urmare, aceaceasta ar trebui eliminată din listă. 2. Reclamantul s-a mai plâns că instanțele interne s-au înșelat în lege și au fost influențate de statul parte care a acționat ca intervenent în cadrul procedurii, iar reclamantul s-a plâns, de asemenea, în temeiul art. 14 din Convenție, că a fost discriminat pe baza religiei sale și a originii etnice. Curtea a examinat restul plângerilor, astfel cum a fost depusă de reclamant. Cu toate acestea, având în vedere toate materialele în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că reclamantul nu a justificat plângerile sale. În consecință, această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate de termenele declarației guvernului contestat în ceea ce privește plângerea în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție; în ceea ce privește plângerea de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție; declara restul cererii inadmisibil. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar Președintele

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 29160/06

by Agron HAJREDIN

against the former Yugoslav Republic of Macedonia

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 2

December 2008 as a Chamber composed of:

Peer Lorenzen,

President,

Rait Maruste,

Karel Jungwiert,

Renate Jaeger,

Isabelle Berro-Lefèvre,

Mirjana Lazarova Trajkovska,

Zdravka Kalaydjieva,

judges,

and Claudia Westerdiek,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 29 June 2006,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 26 August 2008 requesting the Court to strike the application out of the list of cases and the applicant's reply to that declaration,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Agron Hajredin, is a Macedonian national who was born in 1957 and lives in Skopje. He was represented before the Court by Mr V. Stefanovski, a lawyer practising in Skopje. The Macedonian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs

R.

Lazareska Gerovska.

The application concerns a property dispute in which the applicant claimed annulment of a lease agreement and determination of title over business premises. The proceedings in question started on 21

September

2000 and ended with the Skopje Court of Appeal's decision of 8 March 2006.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 6 of the Convention that his case had not been heard within a reasonable time. He also complained that the domestic courts had erred in law and had been under influence of the State party which acted as intervener in the proceedings. The applicant complained also under Article 14 of the Convention that he had been discriminated against on the basis of his religion and ethnic origin.

THE LAW

“In the determination of his civil rights and obligations ..., everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal...”

By letter dated 26 August 2008, the respondent Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue raised by this part of the application. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention.

The declaration provided,

inter alia

, as follows:

“... the Government would hereby like to express – by a way of unilateral declaration – its acknowledgement that in the special circumstances of the present case, the length of the domestic proceedings did not fulfil the requirement of ”reasonable time” referred to in Article 6 § 1 of the Convention. Consequently, the Government is prepared to pay to the applicant the global sum of 2,590 euros (two thousand five hundred and ninety euros). In its view, this amount would constitute adequate redress and sufficient compensation for the impugned length of the said proceedings, and thus a reasonable sum as to quantum in the present case in the light of the Court's case law. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable to an account named by the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37

Moreover, there are no reasons of a general character, as defined in Article 37 § 1

in fine

, which would require the further examination of the case by virtue of that provision. Therefore, the Government invites the Court to strike the application out of its list of cases.”

In a letter received by the Court on 13 October 2008 the applicant's representative stated that the sum mentioned in the Government's declaration was unacceptably low.

Having regard to the Court's practice in this field (see

Petkovski v. the former Yugoslav Republic of Macedonia

, no.

27314/04, 13

November 2008 and

Ajvazi v. the former Yugoslav Republic of Macedonia

, no.

30956/05, 13

November 2008) and to the nature of the admissions contained in the Government's declaration, as well as the amount of compensation proposed, which is compatible with awards in similar cases, the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article

37 § 1(c).

Moreover, in light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1

in fine

). Accordingly, it should be struck out of the list.

The Court has examined the remainder of the complaints as submitted by the applicant. However, having regard to all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that the applicant has failed to substantiate his complaints. It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Takes note

of the terms of the respondent Government's declaration in respect of the length-of-proceedings complaint under Article 6 § 1 of the Convention;

Decides

to strike the application out of its list of cases in so far as it relates to the above complaint in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention;

Declares

the remainder of the application inadmissible.

Claudia Westerdiek

Peer Lorenzen

Registrar

President