CASE OF SLIVENKO AND OTHERS AGAINST LATVIA

Rezoluția CM/ResDH(2009)130 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Slivenko și alții împotriva Letoniei (Dociunea nr. 48321/99, hotărârea din 9 octombrie 2003 - Marea Camera) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea, transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la deportarea reclamanților, a mamei și a fiicei sale de 18 ani, fosti rezidenți letoni de origine rusă, în Rusia (violația articolului 8) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2009)130 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul lui Slivenko și alții împotriva Letoniei Cazul introductiv Cazul se referă la deportarea reclamanților, foștii rezidenți letoni de origine rusă, în Rusia. Primul reclamant, al cărui tată a fost ofițer în armata sovietică, a trăit toată viața în Letonia. Al doilea reclamant, fiica primului reclamant, s-a născut în Letonia și a locuit acolo până când a fost expulzată la 18 ani. În noiembrie 1994, înregistrarea reclamanților (fosti cetățeni ai SUSR) în registrul rezidenților letoni a fost anulată se baza pe Tratatul Letoni-Rus din 1994 privind retragerea trupelor ruse. Deportarea reclamanților a fost ordonată în august 1996. De asemenea, au pierdut apartamentul în care au trăit. Reclamanții au contestat fără succes în fața instanțelor interne. După mai multe încercări de deportare forțată, reclamanții s-au mutat în Rusia în iulie 1999 pentru a se alătura soțului reclamantului și ulterior a obținut cetățenia rusă. Ordinea de deportare a reclamanților le-a împiedicat să se întoarcă în Letonia timp de 5 ani (Această interdicție a expirat la 20 august 2001) și apoi a limitat vizitele la 90 de zile pe an. Curtea a constatat că expulzarea reclamanților nu a putut fi considerată cât de necesar într-o societate democratică, deoarece acestea au fost în momentul material suficient de integrate în societatea letonă, în care o parte din familia (părinții sau bunicii lor) continuă să rezidă legal. Curtea a adăugat că prezența reclamanților în Letonia nu ar putea fi considerată ca o amenințare pentru securitatea națională pur și simplu prin a aparținerea unui ofițer militar sovietic pensionat (să fie, respectiv, fiica și nepoata), care s-au pensionat din serviciul militar în 1986 și nu a fost considerat în sine să prezinte un astfel de pericol (violația articolului 8). Plăți pentru satisfacția echitabilă și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 000 EUR Plătit la 23/12/2003 b) Măsuri individuale La 29 martie 2006 a fost încheiat un acord de soluționare prietenos între părți. La 21 iunie 2006, ministrul Internului a adoptat o decizie separată cu privire la fiecare dintre reclamanții, acordându-le permise de ședere permanentă. Aceste decizii au fost comunicate reclamanților însoțițiți de permise de ședere, respectiv, la 4 iulie 2006 și la 24 iulie 2006. Măsuri generale Traducerea hotărârii din Letonia a Curții a fost publicată în revistă oficială Latvijas Vēstnesis la 27 noiembrie 2003, nr. 167 (2932) și pe internet ( www.vestnesis.lv ) și pe site-ul Agentului Guvern ( www.mkparstavis.am.gov.lv Hotărârea tradusă a fost, de asemenea, trimisă judecătorilor și a fost inclusă o scurtă analiză în cartea Bench pentru judecători publicată în 2004. Problema a fost inclusă și în programul de formare pentru judecători și asistenți la instanțe administrative. Deciziile administrative pe baza încălcării au fost deja declarate ilegale de instanțele letone. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamanții de încălcare a Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că Letonia și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 decembrie 2009 la a 1072-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2009)130

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Slivenko and others against Latvia

(Application No. 48321/99, judgment of 9 October 2003 - Grand Chamber)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment, transmitted by the Court to the Committee

once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the deportation of the applicants, a mother and her 18-year-old daughter, former Latvian residents of Russian origin, to Russia (violation of Article 8) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2009)130

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Slivenko and others against Latvia

Introductory case summary

The case concerns the deportation of the applicants, former Latvian residents of Russian origin, to Russia. The first applicant, whose father was an officer in the Soviet army, had lived in Latvia all her life. The second applicant, the daughter of the first applicant, was born in Latvia and lived there until she was expelled at the age of 18. In November 1994 the applicants' registration (as "ex-USSR citizens") in the Latvian residents' register was annulled relying on the Latvian-Russian treaty of 1994 on the withdrawal of Russian troops. The applicants' deportation was ordered in August 1996. They also lost the flat in which they had lived. The applicants unsuccessfully challenged their removal from Latvia before the domestic courts. Following several forced deportation attempts, the applicants moved to Russia in July 1999 to join the first applicant's husband and subsequently obtained Russian citizenship. The applicants' deportation order prevented them from returning to Latvia for 5 years (this prohibition expired on 20 August 2001) and then limited their visits to 90 days a year.

The Court found that the expulsion of the applicants could not be considered as necessary in a democratic society, in that they were at the material time sufficiently integrated into Latvian society where a part of their family (parents or grandparents) continue legally to reside. The Court added that the applicants' presence in Latvia could not be considered as a threat to national security simply through belonging to the family of a retired Soviet military officer (being, respectively, the daughter and granddaughter), who had retired from military service in 1986 and was not himself deemed to present any such danger (violation of Article 8).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

20

000 EUR

-

20

000 EUR

Paid on 23/12/2003

b) Individual measures

A friendly settlement agreement was concluded on 29 March 2006 between the parties. On 21 June 2006, the Minister of the Interior adopted a separate decision with respect to each of the applicants, granting them permanent residence permits. These decisions were communicated to the applicants accompanied by their residence permits respectively on 4 July 2006 and on 24 July 2006.

II.

General measures

The Latvian translation of the judgment of the Court has been published in the official periodical

Latvijas Vēstnesis

on 27 November 2003, No.167 (2932) in hard copy as well on online (

www.vestnesis.lv

) and at the website of the Government Agent (

www.mkparstavis.am.gov.lv

).

The translated judgment has also been sent out to judges and a short analysis has been included in the Bench Book for judges published in 2004. The issue has also been included in the training programme for judges and assistants at administrative courts.

The administrative decisions at the basis of the violation have already been declared unlawful by the Latvian courts.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicants of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that Latvia has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 3 December 2009 at the 1072nd meeting of the Ministers’ Deputies