Plojovic împotriva Serbiei

Decizia nr. 12098/06, de Muradija PLOJOVI împotrivă Serbiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care așeză la 14 septembrie 2010 în calitate de comitet compus din: András Sajó, președinte, Dragoljub Popović, Kristina Pardalos, judecători și Françoise Elens-Passos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 8 martie 2006, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Cererea a fost depusă de dna Muradija Plojović, un național sârb născut în 1956 și locuiește în Novi Pazar. Ea a fost reprezentată în fața Curții de dna M. Popović, un avocat practicant în Novi Pazar.

Guvernul sârb (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl S. Carić. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 cu privire la faptul că Statul pârât nu a aplicat o hotărâre finală dictată la 6 iulie 2004 împotriva unei „întreprinderi deținute social” (društveno preduzeće La 17 septembrie 2009 și 16 aprilie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-și plăti 2,700 EUR (2,000 și șapte sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi convertite în moneda internă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile.

Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. În plus, părțile au convenit că, în aceeași perioadă de trei luni, guvernul va plăti, din fondurile proprii, sumele acordate reclamantului în hotărârea internă finală și hotărârea adoptată de Curtea Municipală la Novi Pazar la 6 iulie 2004. Aceste plăți vor constitui rezoluția finală a cazului.

Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos András Sajó Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION Application no. 12098/06 by Muradija PLOJOVIĆ against Serbia The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 14 September 2010 as a Committee composed of: András Sajó, President, Dragoljub Popović, Kristina Pardalos, judges, and Françoise Elens-Passos, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 8 March 2006, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The application was lodged by Ms Muradija Plojović, a Serbian national who was born in 1956 and lives in Novi Pazar. She was represented before the Court by Ms M. Popović, a lawyer practising in Novi Pazar.

The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr S. Carić. The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 about the respondent State's failure to enforce a final judgment rendered on 6 July 2004 against a “socially owned enterprise” ( društveno preduzeće ). On 17 September 2009 and 16 April 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay her EUR 2,700 (two thousand and seven hundred euros) to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into domestic currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable.

It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The parties, furthermore, agreed that within the same three months period the Government will pay, from their own funds, the sums awarded to the applicant in the final domestic judgment and decision adopted by the Municipal Court in Novi Pazar on 6 July 2004. Those payments will constitute the final resolution of the case.

THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Françoise Elens-Passos András Sajó Deputy Registrar President