SUICA v. SERBIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
SUICA v. SERBIA (CtEDO, 2010)
DECIZIE A SEGUNDEI SECȚIUNE DECIZIE Nr. 4107/08 de Olga ŠUICA împotriva Serbiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 9 noiembrie 2010 în calitate de comitet compus din: András Sajó, președinte, Dragoljub Popović, Kristina Pardalos, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul secțiunii D eputy, având în vedere cererea depusă la 4 august 2008, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: PROCEDURA A fost depusă de doamna Olga Šuica, națională a Serbiei și a Statelor Unite ale Americii, care s-a născut în 1932 și trăiește în Belgrad. Guvernul sârb (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, MS Carić. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurii civile legate de proprietatea ei. La 22 aprilie 2010 și 29 aprilie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-și plăti 2.900 euro pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi convertite în moneda locală la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Convenția europeană privind drepturile omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos András Sajó Președintele adjunct al grefierului