DOKIC v. SERBIA

Decizia nr. 33086/07 Tomislav contra Serbiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 20 martie 2012 în calitate de comitet compus din: András Sajó, președinte, Dragoljub Popović, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători și Françoise Elens-Passos, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 23 iulie 2007, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: PROCEDURA Dl Tomislav Okić este un național sârb care s-a născut în 1936 și trăiește în Loznica. Guvernul sârb (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl S. Carić. Reclamantul s-a plâns de faptul că partea contestată nu a aplicat o hotărâre internă finală pronunțată în favoarea sa împotriva unei întreprinderi deținute din punct de vedere social. La 7 iulie și 10 august 2011, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 4.800 (4.000 opt sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral care ar fi convertite în moneda internă la rata aplicabilă la data plății și care va fi eliberată de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Părțile au convenit, de asemenea, că, în aceeași perioadă de trei luni, guvernul va plăti, din fondurile proprii, sumele acordate reclamantului în hotărârea internă finală din 14 mai 2004. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Françoise Elens-Pasos András Sajó Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 33086/07

Tomislav ĐOKIĆ

against Serbia

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 20

March 2012 as a Committee composed of:

András Sajó,

President,

Dragoljub Popović,

Paulo Pinto de Albuquerque,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 23 July 2007,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The applicant, Mr Tomislav Đokić, is a Serbian national who was born in 1936 and lives in Loznica. The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr S. Carić.

The applicant complained about the failure of the respondent Party to enforce a final domestic judgment rendered in his favour against a socially

‑

owned enterprise.

On 7 July and 10 August 2011 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 4,800 (four thousand eight hundred) euros to cover any non-pecuniary damage which would be converted into domestic currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

The parties furthermore agreed that within the same three-month period the Government will pay, from their own funds, the sums awarded to the applicant in the final domestic judgment of 14 May 2004.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

András Sajó

Deputy Registrar

President