ABALUTA AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] provided by the SCM Romania and Monitorul Oficial R.A.

©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România (

www.csm1909.ro

) și R.A. „Monitorul Oficial” (

www.monitoruloficial.ro

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

©The document was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania (

www.csm1909.ro

) and R.A. „Monitorul Oficial” (

www.monitoruloficial.ro

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

Publicată în : MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 16 august 2012

Emitent

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A TREIA

DECIZIE

cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluță și alții împotriva României

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită la 15 mai 2012 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ján Šikuta, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, judecători, și Marialena Tsirli, grefier adjunct de secție,

privind cererea menționată anterior, introdusă la 20 iunie 2011,

după deliberare, pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1.

Reclamanții, domnul Constantin Abăluță și alți 306 reclamanți ale căror nume sunt disponibile la grefa Curții, sunt resortisanți români, toți militari pensionați. Sunt reprezentați în fața curții de domnul I. Olteanu, avocat în București.

Circumstanțele cauzei

2.

Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează.

3.

Reclamanții, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculată potrivit

Legii nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru a beneficia de o pensie suplimentară. Pensia lunară de bază reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă și era achitată în întregime de la bugetul de stat.

4.

Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar și pentru a corecta inegalitățile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform

Hotărârii Guvernului nr. 735/2010

pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform

Legii nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile militare trebuie să fie recalculate și incluse în sistemul public de pensii în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.

5

.

Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil și militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul pensionării, duratei și cuantumului cotizațiilor la fondul de pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuție în sensul legii.

6.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională a abrogat

Hotărârea Guvernului nr. 735/2010

, a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor și a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general de pensii.

7.

Reclamanții susțin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora.

8.

Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanți, au solicitat instanțelor interne de contencios administrativ anularea

Hotărârii Guvernului nr. 735/2010

și menținerea vechii metode de calcul al pensiilor.

9

. După abrogarea hotărârii sus-menționate, instanțele naționale, inclusiv curțile de apel din Cluj și București, au respins sau au declarat inadmisibile aceste acțiuni.

CAPĂT DE CERERE

10

. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 14 din Convenție, reclamanții au susținut că reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi foștii magistrați, continuă să beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.

ÎN DREPT

11.

Reclamanții invocă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 și a art. 14 din Convenție, pe motivul diminuării cuantumului pensiilor lor. Reclamanții susțin, de asemenea, că, din cauza modificărilor legislative operate, nu au beneficiat de un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situația în cauză și să pretindă redresarea acesteia.

12.

Curtea nu consideră necesar să se pronunțe cu privire la existența în dreptul intern a unui recurs efectiv și asupra obligației reclamanților de a-l exercita, atât timp cât plângerea este inadmisibilă, pentru motivele prezentate în continuare.

13.

Curtea reamintește că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat [a se vedea, în special,

Skorkiewicz împotriva Poloniei

(dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999,

Jankovic împotriva Croației

(dec.), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X,

Kuna împotriva Germaniei

, (dec.), nr. 52.449/99, CEDO-2001,

Blanco Callejas împotriva Spaniei

(dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, și

Maggio și alții împotriva Italiei

, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 și 56.001/08, pct. 55, 31 mai 2011].

14

. Curtea reamintește, de asemenea, că statele părți la Convenție dispun de o marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile și veniturile statului implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice și sociale, Curtea consideră că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care acestea se dovedesc, în mod evident, lipsite de un temei rezonabil [

Mihăieș și Senteș împotriva României

, (dec.), nr. 44.232/11 și 44.605/11, 6 decembrie 2011].

15.

În speță, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe rațiuni obiective, și anume contextul economic și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).

16.

În această privință, Curtea constată că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanților a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de

Legea nr. 263/2010

și consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.

17.

Curtea reține, de asemenea, și faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, precum și că perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de contribuție în sensul legii. În consecință, reclamanții nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuțiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră anterior datorită naturii profesiei lor [a se vedea,

mutatis mutandis

,

Frimu și alții împotriva României

, (dec.), nr. 45.312/11, 7 februarie 2012)].

18.

În ceea ce privește diferența de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reamintește că o distincție este discriminatorie în sensul art. 14 din Convenție dacă îi lipsește o justificare obiectivă și rezonabilă.

19.

În speță, Curtea susține că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului.

20.

Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de reclamanți nu au fost de natură să îi facă pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, și reclamanții nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.

21.

Reiese că cererea trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 și 4 din Convenție.

Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă.

Josep Casadevall,

Marialena Tsirli,

Președinte

grefier adjunct