CASE OF PETUKHOVA v. RUSSIA - [Romanian translation] legal summary by the IER (Institutului European din România)

©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul al Institutului European din România” (

www.ier.ro

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

©The document was made available with the support European Institute of Romania (

www.ier.ro

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

Petukhova împotriva Rusiei

– 28796/07

Hotărârea din 02.05.2013

Art. 5 § 1 lit. b) Hotărâre pronunțată, conform legii, de către o instanță

Reținerea la comisariat a unei persoane care trebuia să fie supusă unui examen psihiatric în temeiul unei decizii judecătorești ilegale

:

încălcare

‑

{}

‑

În fapt –

În ianuarie 2006, poliția a cerut unei clinici să o supună pe reclamantă unui examen psihiatric ca urmare a plângerilor primite de la vecinii acesteia cu privire la comportamentul ei. Șapte luni mai târziu, bazându-se exclusiv pe elementele probatorii depuse de poliție și conform cărora reclamanta refuzase la acea vreme să își dea acordul cu privire la examen, un psihiatru de la clinică a solicitat tribunalului districtual autorizația de a efectua un examen psihiatric forțat. Cererea sa a fost aprobată la 18 august 2006, în absența reclamantei. La 1 decembrie 2006, la cererea clinicii, polițiștii au adus-o pe reclamantă la postul de poliție unde a fost reținută timp de 4 ore, înainte de a fi transferată la un spital psihiatric unde în cele din urmă, i s-a adus la cunoștință hotărârea tribunalului. Recursurile pe care reclamanta le-a formulat împotriva hotărârii care a autorizat examenul psihiatric au fost respinse. În cererea sa înaintată Curții europene, reclamanta pretinde că a fost lipsită în mod ilegal de libertate la postul de poliție, la 1 decembrie 2006.

În drept

– Art.

5 §

1 lit.

b): Hotărârea pronunțată de tribunal la 18 august 2006 nu urmărea să autorizeze spitalizarea din oficiu a reclamantei în calitate de „alienată” - în sensul art. 5 §

1

lit. e) – ci să se asigure că se va supune examenul psihiatric pe care l-ar fi refuzat. Restricțiile aduse drepturilor reclamantei țineau deci de excepția prevăzută la art. 5 §

1

lit. b), care autorizează lipsirea de libertate pentru a asigura respectarea „unei hotărâri pronunțate, conform legii, de un tribunal”. Prin urmare, Curtea trebuie să stabilească dacă hotărârea tribunalului a fost pronunțată conform legii și executată conform acestei dispoziții.

În temeiul dreptului rus, un examen psihiatric forțat nu poate fi efectuat decât în cazuri excepționale și numai dacă refuzul de a se supune unui astfel de examen a fost constatat de un psihiatru și se coroborează cu martori, fiind verificat de un judecător. Or reclamanta susține că nu a refuzat niciodată să își dea consimțământul. Reiese din elementele depuse la dosarul Curții că pretinsa lipsă de consimțământ nu este menționată decât în cererea de examinare silită, depusă de un psihiatru și nu este susținută decât de o conversație pe care a avut-o un polițist cu reclamanta, cu 7 luni în urmă. Mai mult, tribunalul districtual a autorizat examenul forțat al reclamantei fără a verifica dacă ea i s-a opus în timpul conversației cu polițistul sau dacă s-a răzgândit în acest interval de timp. Prin urmare, hotărârea din 18 august 2006 nu a respectat prevederile legii.

În ceea ce privește executarea hotărârii de către autoritățile ruse, Curtea amintește că o persoană lipsită de libertate pentru nerespectarea unei hotărâri pronunțate conform legii de către o instanță, trebuie să fi avut posibilitatea de a se conforma acestei hotărâri și să nu o fi făcut – în mod explicit sau implicit. Refuzul de a se supune anumitor măsuri impuse de autorități (în speță, o instituție medicală și poliția) înainte ca o astfel de măsură să fie impusă de o instanță, nu implică neapărat un refuz de a se conforma unei hotărâri judecătorești de constrângere. Nimic nu arată că reclamantei i s-a adus la cunoștință hotărârea din 18 august 2006 sau că a avut posibilitatea de a i se conforma. La 1 decembrie 2006, când nu luase la cunoștință de hotărârea dată cu trei luni în urmă, ea a fost adusă în mod inopinat la postul de poliție și, în loc să fie transferată direct la o clinică psihiatrică pentru a fi supusă unui examen, a rămas reținută la postul de poliție timp de 4 ore. Nu a fost oferit niciun motiv de natură să explice de ce reținerea reclamantei la postul de poliție a fost necesară pentru punerea în executare a hotărârii. În consecință, reținerea reclamantei a fost ilegală.

Concluzie

: încălcare (unanimitate).