Secțiunea a treia Cerere nr. 67416/11 Gheorghe ȘTEȚCO împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 4 iunie 2013 într-un comitet compus din Luis López Guerra, președinte, Nona Tsotsoria, Valeriu Grițco, judecători, și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune, având în vedere cererea formulată mai sus la 20 octombrie 2011, Având în vedere decizia parțială adoptată la 13 noiembrie 2012, având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 19 martie 2013 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl Gheorghe Ștețco, este un cetățean român născut în 1953 și rezident în Borșa. Guvernul român a fost reprezentat de agentul său, C. Brumar, de la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plângea de condițiile de detenție din timpul încarcerării sale în închisoarea Baia-Mare, în special suprapopularea închisorii. Cererea a fost comunicată guvernului EN mai târziu la eșecul încercărilor de soluționare pe cale amiabilă, printr-o scrisoare din 19 martie În 2013, guvernul a informat Curtea că are în vedere formularea unei declarații unilaterale pentru a soluționa problema ridicată de cerere și a invitat Curtea să o elimine din rolul său în aplicarea articolului 37 din convenție. The Government declaration, by way of this unitaral declaration, their acknowledgement of a violation of Article 3 of the Convention as as priviri the material conditions of the applicantas detention in the Baia Mare Penitentiary. The Government are Pregătit să plătească pentru applicant, dle Gheorghe Öțco, as just satisfaction the sum of EUR 3,060 (three thousands șasety Euros), amount which they consider reasonable in the light of the Court. This sum is to cover all damage aswell as the costs and expenses and will be free of any fiscals that may be applicable. Această sumă va fi plătită în Romanian lei at the rate applicable on the data of payment to the personal account of the applicant within three months from the data of notification of the pursuant to Article 37 alineatul (1) of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said period, the Government undertake to pay simplu interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus trree percentage puncts. Therefore, the Government respectfully invită Court to rule that the request of the present application is no longer justid and to strike it out of the Court mais list of cases, pursuant to Article 37 alin. (1) (c) of the convention. Prin scrisoarea din 10 aprilie 2013, reclamanta a indicat că nu a fost satisfăcută de termenii declarației unilaterale Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Curții amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. 10. în acest scop, Curtea trebuie să examineze îndeaproape declarația pe baza principiilor consacrate de jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003 WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.), n 11602/02, 26 iunie 2007 ; și Sulwińska c. Polonia (dec.), n 28953/03, 18 septembrie 2007). 11. Curtea a stabilit într-o serie de cauze, inclusiv cele îndreptate împotriva României, practica sa în ceea ce privește obiecțiunile întemeiate pe încălcarea articolului 3 din Convenție, în ceea ce privește condițiile materiale de detenție și în special suprapopularea penitenciară (a se vedea, de exemplu, Radu Pop c. România, nr 14337/04, § 96 și următoarele: 17 iulie 2012 și Iacov Stanciu c. România , n 35972/05, § 195, 24 iulie 2012 12. Având în vedere natura concesiilor cuprinse în declarația guvernului, precum și în suma propusă a despăgubirii În plus, în lumina considerațiilor de mai sus și în special având în vedere jurisprudența sa clară și abundentă cu privire la acest subiect, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta din urmă să examineze cererea (articolul in fine 14. În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). 15. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de faptul că termenii declarației guvernului pârât cu privire la art. 3 din Convenție și modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel asumate decid să șteargă cererea de rol în aplicarea art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție. Marialena Tsirli Luis López Guerra Grefier Adjunct Președinte
Requête n
o
67416/11
Gheorghe ȘTEȚCO
contre la Roumanie
La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 4 juin 2013 en un comité composé de
:
Luis López Guerra,
président,
Nona Tsotsoria,
Valeriu Grițco,
juges,
et de Marialena Tsirli,
greffière adjointe
de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 20 octobre 2011,
Vu la décision partielle adoptée le 13 novembre 2012,
Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 19
mars
2013 et invitant la Cour à rayer la requête du rôle, ainsi que la réponse de la partie requérante
à cette déclaration
;
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
1.
Le requérant, M. Gheorghe Ștețco, est un ressortissant roumain né en 1953 et résidant à Borșa.
2.
Le gouvernement roumain («
le Gouvernement
») a été représenté par son agent, M
me
3.
Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaignait de conditions de détention subies pendant son incarcération dans la prison de Baia-Mare, et en particulier la surpopulation carcérale.
4.
La requête avait été communiquée au Gouvernement
.
5.
Après l’échec des tentatives de règlement amiable, par une lettre du 19
mars
2013, le Gouvernement a informé la Cour qu’il envisageait de formuler une déclaration unilatérale afin de résoudre la question soulevée par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer celle-ci du rôle en application de l’article 37 de la Convention.
6.
La déclaration était ainsi libellée
:
«
The Government declare, by way of this unilateral declaration, their acknowledgement of a violation of Article 3 of the Convention as regards the material conditions of the applicant’s detention in the Baia Mare Penitentiary.
The Government are prepared to pay to the applicant, Mr Gheorghe Ștețco, as just satisfaction the sum of EUR 3,060 (three thousands sixty Euros), amount which they consider reasonable in the light of the Court’s case law. This sum is to cover all damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable in Romanian lei at the rate applicable on the date of payment to the personal account of the applicant within three months from the date of notification of the decision pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
Therefore, the Government respectfully invite the Court to rule that the examination of the present application is no longer justified and to strike it out of the Court’s list of cases, pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention.
»
7.
Par une lettre du 10 avril 2013, la partie requérante a indiqué qu’elle n’était pas satisfaite des termes de la déclaration unilatérale
.
8.
La Cour rappelle qu’en vertu de l’article 37 de la Convention, à tout moment de la procédure, elle peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances l’amènent à l’une des conclusions énoncées aux alinéas
a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. L’article 37 § 1 c) lui permet en particulier de rayer une affaire du rôle si
:
«
pour tout autre motif dont la Cour constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête
».
9.
La Cour rappelle aussi que, dans certaines circonstances, il peut être indiqué de rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) sur la base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si le requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive.
10.
à
cette fin, la Cour doit examiner de près la déclaration à la lumière des principes que consacre sa jurisprudence, en particulier l’arrêt
Tahsin Acar
(
Tahsin Acar c. Turquie
(question préliminaire) [GC],
n
o
26307/95, §§
‑
VI
;
WAZA Spółka z o.o. c. Pologne
(déc.), n
o
11602/02, 26 juin 2007
; et
Sulwińska c. Pologne
(déc.), n
o
28953/03, 18
septembre
2007).
11.
La Cour a établi dans un certain nombre d’affaires, dont celles dirigées contre la Roumanie, sa pratique en ce qui concerne les griefs tirés de la violation de l’article 3 de la Convention, en ce qui concerne les conditions matérielles de détention et plus particulièrement la surpopulation carcérale (voir, par exemple,
Radu Pop c. Roumanie
, n
o
14337/04, §§ 96 et suiv., 17 juillet 2012, et
Iacov Stanciu c. Roumanie
, n
o
35972/05, §
195, 24
juillet
2012).
12.
Eu égard à la nature des concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée – qui est conforme aux montants alloués dans des affaires similaires –, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37
§
1
c)).
13.
En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, et eu égard en particulier à sa jurisprudence claire et abondante à ce sujet, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen de la requête (article
37
§
1
in fine
).
14.
Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article 37 § 2 de la Convention (
Josipović c. Serbie
(déc.), nº 18369/07, 4 mars 2008).
15.
En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur concernant l’article 3 de la Convention et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en application de l’article
37 § 1 c) de la Convention.
Marialena Tsirli
Luis López Guerra
Greffière adjointe
Président