TRUPELJAK v. CROATIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
TRUPELJAK v. CROATIA (CtEDO, 2013)
Primă secțiune depune cererile nr. 70265/12 și 70283/12 Stjepan TRUPELJAK împotriva Croației și Drago TRUPELJAK împotriva Croației Curții Europene a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 2 iulie 2013 în calitate de comitet compus din: Elisabeth Steiner, președinte, Mirjana Lazarova Trajkovska, Ksenija Turković, judecători și André Wampach, grefier adjunct al secțiunii, Având în vedere cererile depuse la 14 septembrie 2012, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazurilor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamanții, dl Stjepan Trupeljak și dl Drago Trupeljak, sunt resortisanți croați, care s-au născut în 1938 și, respectiv, 1949, și trăiesc în Zagreb. Ele au fost reprezentate în fața Curții de dl D. Vučevac, avocat care practică la Zagreb. Guvernul croat (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dna Š. Stažnik. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurilor civile și la art. 13 cu privire la ineficacitatea unui remediu intern în acest sens. La 22 aprilie 2013 și 17 mai 2013, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice nouă plângeri împotriva Croației în ceea ce privește faptele care dau naștere la aceste cereri împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a le plăti 2,050 euro fiecare pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în kunas croate la rata aplicabilă la data plății, și ar fi eliberate de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata ar constitui rezoluția finală a cazurilor. Având în vedere asemănarea chestiunilor din cadrul Convenției în cazurile de mai sus, Curtea decide să se alăture cererilor și să le examineze într-o singură decizie. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este satisfăcut că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererilor. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă cazurile. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor, hotărăște să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. André Wampach Elisabeth Steiner Președintele adjunct al grefierului Steiner