DECIZIE A SEGUNDEI DECIZIE Nr. 18518/21 Mustafa ÇETİNAYA și alții împotriva Türkiye (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința la 21 noiembrie 2024 în calitate de comitet compus din: Davor Derenčinović , Președintele Gediminas Sagatys , Stéphane Pisani , judecători și Viktoriya Maradodina , grefier adjunct al secțiunii interioare, Având în vedere cererea depusă la 31 martie 2021, având în vedere declarația depusă de Guvernul în cauză care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților este stabilită în tabelul adăugat. Reclamanții au fost reprezentați de dl S. Aksarı, avocat care practică în Antalya. Plainele reclamanților în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție privind durata excesivă a procedurilor civile au fost comunicate guvernului turc („Guvernul”). Guvernul a informat Curtea că a propus să facă declarații unilaterale în vederea soluționării problemelor legate de aceste plângeri și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut lungimea excesivă a procedurilor civile, oferindu-se să plătească împreună reclamanților suma detaliată în tabelul adăugat și a invitat Curtea să elimine cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție. Suma ar fi convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni menționat mai sus, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Reclamanții au fost trimiși termenii declarației unilaterale ale Guvernului cu câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamanților care acceptă termenii declarației. Curtea observă că art. 37 §§ §§ c) îi permite să scoată un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazului (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la lungimea excesivă a procedurii civile (a se vedea, de exemplu, Ümmühan Kaplan c. Turcia, nr. 24240/07, 20 martie 2012). Remarcarea admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propus – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § litera (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune să continue examinarea cererii (art. 37 § amendă În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea poate fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenii declarației guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție. Adoptată în engleză și notificată în scris la 12 decembrie 2024. Viktoriya Maradudina Davor Derenčinović Președintele ANNEXĂ Cererea de ridicare a plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungimea excesivă a procedurilor civile) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului Suport acordat pentru prejudiciu material și moral și costuri și cheltuieli per gospodărie (în euro) [1] 18518/21 31/03/2021 (9 solicitanți) Casă Mustafa ÇETİN KAYA 1972 Arda ÇETİN KAYA 2010 Azra ÇETİN KAYA 2004 Beyza ÇETİN KAYA 2008 Zeynep TÜNGÜȘLÜ 1975 Ümmü DEDE 1983 İsmail DA
Application no. 18518/21
Mustafa ÇETİNKAYA and Others
against Türkiye
(see appended table)
The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 21
November 2024 as a Committee composed of:
Davor Derenčinović
, President
,
Gediminas Sagatys,
Stéphane Pisani
, judges
,
and Viktoriya Maradudina,
Acting Deputy Section Registrar,
Having regard to the above application lodged on 31
March 2021,
Having regard to the declaration submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the application out of the list of cases,
Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
The list of applicants is set out in the appended table.
The applicants were represented by Mr S. Aksarı, a lawyer practising in Antalya.
The applicants’ complaints under Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings were communicated to the Turkish Government (“the Government”).
After unsuccessful friendly-settlement negotiations, the Government informed the Court that they proposed to make unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article
37 of the Convention.
The Government acknowledged the excessive length of civil proceedings. They offered to pay jointly to the applicants the amount detailed in the appended table and invited the Court to strike the application out of the list of cases in accordance with Article
37 §
1
(c) of the Convention. The amount would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay this amount within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The payment will constitute the final resolution of the case.
The applicants were sent the terms of the Government’s unilateral declaration several weeks before the date of this decision. The Court has not received a response from the applicants accepting the terms of the declaration.
The Court observes that Article
37 §
1
(c) enables it to strike a case out of its list if:
“... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.
Thus, it may strike out applications under Article
37 §
1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the case to be continued (see, in particular, the
Tahsin Acar v.
Turkey
judgment (preliminary objections) [GC], no.
26307/95, §§
75
‑
The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the excessive length of civil proceedings (see, for example,
Ümmühan Kaplan v. Turkey,
no. 24240/07, 20 March 2012).
Noting the admissions contained in the Government’s declaration as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article
37 §
1
(c)).
In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the application (Article
37 §
1
in
fine
).
Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application may be restored to the list in accordance with Article
37 §
2 of the Convention (see
Josipović v.
Serbia
(dec.), no.
18369/07, 4
March 2008).
In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.
For these reasons, the Court, unanimously,
Takes note
of the terms of the respondent Government’s declaration and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;
Decides
to strike the application out of its list of cases in accordance with Article
37 §
1
(c) of the Convention.
Done in English and notified in writing on 12 December 2024.
Viktoriya Maradudina
Davor Derenčinović
Acting Deputy Registrar
President
Application raising complaints under Article
6 § 1 of the Convention
(excessive length of civil proceedings)
Application no.
Date of introduction
Applicant’s name
Year of birth
Representative’s name and location
Date of receipt of Government’s declaration
Date of receipt of applicant’s comments
Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses
per household
(in euros)
[1]
18518/21
31/03/2021
(9 applicants)
Household
Mustafa ÇETİNKAYA
1972
Arda ÇETİNKAYA
2010
Azra ÇETİNKAYA
2004
Beyza ÇETİNKAYA
2008
Zeynep TÜNGÜȘLÜ
1975
Ümmü DEDE
1983
İsmail DAĞ
1941
Sultan DAĞ
1955
Ümmühan DAĞ
1979
Aksarı Said
Antalya
04/06/2024
25/06/2024
6,435
[1]
Plus any tax that may be chargeable to the applicants.