CtEDO 07.09.2017 Auto

PREDA AND OTHERS v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
07.09.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
PREDA AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

A doua secțiune DECIZIE nr. 68175/13 Manolea PREDA împotriva României și alte două cereri (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 7 septembrie 2017 în calitate de comitet al comitetului compus din: Vincent A. De Gaetano, președinte, Georges Ravarani, Marko Bošnjak, judecători și Liv Tigerstedt, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere declarațiile prezentate de guvernul contestat cere Curții să elimine cererile din lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Lista reclamanților este prezentată în tabelul adăugat. Reclamațiile reclamanților în temeiul articolului 3 din Convenție privind condițiile inadecvate de detenție au fost comunicate guvernului român („Guvernului”). DREPTUL având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. Guvernul a informat Curtea că au propus să facă declarații unilaterale în vederea soluționării chestiunilor legate de aceste plângeri și a solicitat în continuare Curții să elimine cererile în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut condițiile inadecvate de detenție, care au oferit reclamanților să plătească sumele detaliate în tabelul adăugat și a invitat Curtea să scoată cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție. Sumele ar fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni menționat anterior, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Reclamanții au fost trimiși termenii declarațiilor unilaterale ale Guvernului cu câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamanților care acceptă termenii declarațiilor. Curtea observă că art. 37 §§ § (c) îi permite să scoată un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat continuarea examinării cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor (a se vedea principiile care iese din jurisprudența Curții, în special hotărârea Tahsin Acar c. Turcia (obiecții preliminare) ([GC], nr. 26307/95, §§§ 77, ECHR 2003-VI)). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la condițiile inadecvate de detenție (a se vedea, de exemplu, Iacov Stanciu c. România, nr. 35972/05, 24 iulie 2012). Remarcarea admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, precum și cuantumul compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererilor (art. 37 alineatul (1) litera (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererilor (art. 37 § în amendă În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarațiilor lor unilaterale, cererile pot fi restaurate pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă plângerile referitoare la condițiile de detenție inadecvate. Reclamantul în cererile nos. 68175/13 și 61298/14 a formulat, de asemenea, o altă plângere în temeiul articolului 3 din Convenție privind perioada de detenție între 23 septembrie 1993 și 10 mai 1995 și între 5 decembrie 1996 și 21 iulie 1997. Curtea a examinat această plângere și constată că aceaceasta este inadmisibilă pentru nerespectarea normei de șase luni prevăzute la art. 35 § 1 din Convenție. Prin urmare, această parte a cererilor nr. 68175/13 și 61298/14 trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor. în ceea ce privește condițiile de detenție inadecvate și modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; hotărăște să ia această parte din cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § litera (c) din convenție; restul cererilor nr. 68175/13 și 61298/14 inadmisibil. Eliberat în limba engleză și notificat în scris la 28 septembrie 2017. Liv Tigerstedt Vincent A. De Gaetano Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Lista cererilor depunând plângeri în temeiul art. 3 din Convenție (condiții neadecvate de detenție) nr. Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Denumire reprezentativă și locație Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului, în cazul în care orice cuantum atribuit pentru prejudiciu material și moral și costuri și cheltuielile per reclamant (în euro) [i] 68175/13 16/10/2013 Manolea Preda 19/10/1951 26/01/2017 6,930 61298/14 10/12/2014 57708/15 04/01/2016 Attila Kocsis 05/12/1975 Augustin Viorel 24/02/2017 4,230 [i] În plus, orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă