Decizianr. 107din08.06.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 1 pct. 5 și a textului „alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct. 12 din Legea nr. 83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Radu Cezar Crețu, în interesele dlui Mihail Colibaba, în dosarul nr. 1-164/2024, pendinte la Judecătoria Căușeni, sediul Anenii Noi.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Vitalie Muntean de la Judecătoria Căușeni, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, din 5 iulie 2024, dl Mihail Colibaba a fost judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru escrocherie, potrivit articolului 190 alin. (2) lit. c) din Codul penal, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată pentru o perioadă de probațiune de 3 ani. Totodată, dl Mihail Colibaba a fost privat de dreptul de a desfășura activitatea de întreprinzător pe un termen de 2 ani.

Printr-o Decizie din 19 septembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul formulat de dl Mihail Colibaba și a casat în totalitate sentința Judecătoriei Anenii Noi, trimițând cauza la rejudecare în aceeași instanță.

La 29 decembrie 2025, Judecătoria Căușeni, sediul Anenii Noi, a admis printr-o încheiere cererea dlui Mihail Colibaba privind examinarea cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală.

La 16 aprilie 2026, dl avocat Radu Cezar Crețu a ridicat, în interesele dlui Mihail Colibaba, excepția de neconstituționalitate a articolului 1 pct. 5 și a textului „alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct. 12 din Legea nr. 83 din 14 aprilie 2023.

Printr-o încheiere din aceeași zi, Judecătoria Căușeni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare din 2 august 2023, sunt următoarele:

Codul se completează cu articolul 80

Articolul 364

Autorul sesizării susține că abrogarea alin. (8) din articolul 364

În opinia sa, aceste modificări legislative au creat incertitudine în situațiile în care persoana a optat pentru judecarea cauzei sale în procedură simplificată până la intrarea în vigoare lor în vigoare,

În fine, autorul excepției susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 20, 21, 22 și 23 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea observă că autorul sesizării a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 1 pct. 5 și a textului „alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct. 12 din Legea nr. 83 din 14 aprilie 2023, care a intrat în vigoare la 2 august 2023. Aceste prevederi vizează completarea Codului penal cu articolul 80

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispozițiile de modificare și de completare a unui act legislativ se includ, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea HCC nr. 9 din 11 aprilie 2023, § 28).

Așadar, pentru că intervențiile ulterioare de modificare și de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază, Curtea reține spre examinare articolul 80

Curtea observă că textul „alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct. 12 din Legea nr. 83 din 14 aprilie 2023 a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, însă din perspectiva argumentelor care criticau eliminarea posibilităţii judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală a cauzelor privind infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa cu detenţia pe viaţă (a se vedea DCC nr. 161 din 27 noiembrie 2023). Așadar, Curtea conchide că, în acest capăt de sesizare, exigența lipsei unei hotărâri anterioare este îndeplinită (a se vedea DCC nr. 88 din 17 iulie 2025, § 17).

Articolul 80

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală care se află la rejudecare în primă instanță, în care inculpatul, acuzat de comiterea unei escrocherii, a solicitat judecarea pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Autorul excepției critică prevederile contestate și pretinde aplicarea în cazul său a mecanismului anterior, care permitea reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii în cazul judecării cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală. Așadar, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi relevante în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental invocat de autor. Deși autorul afirmă incidența mai multor articole din Constituție, acesta critică neconstituționalitatea normelor contestate din perspectiva neclarității și imprevizibilității aplicării acestora. Aceste critici de neconstituționalitate se raportează la articolele 1 alin. (3) (

Cu privire la articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează, în concordanţă cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (

În acest context, Curtea menționează că principiul

Astfel, Curtea reține că judecata pe baza probelor administrate la faza următirii penale reprezintă o procedură simplificată de examinare a cauzelor penale, care îi oferă inculpatului beneficiul unei pedepse reduse. Până la modificările introduse de Legea nr. 83 din 14 aprilie 2023, care a intrat în vigoare la 2 august 2023, alin. (8) din articolul 364

Prin urmare, Curtea consideră că legislația prevede în mod clar limitele sancțiunii aplicabile în cazul în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, sesizarea fiind inadmisibilă în acest capăt al său.

De asemenea, Curtea notează că, potrivit articolului 72 alin. (3) lit. n) din Constituție, Parlamentul are competența exclusivă de a reglementa prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituționale, legislatorul este liber să aprecieze, pe lângă pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, și condițiile răspunderii juridice pentru această faptă (a se vedea DCC nr. 30 din 22 martie 2022, § 40). Astfel, Curtea reține că modificarea legislației în discuție reprezintă o chestiune de politică penală a statului, iar din perspectiva criticilor de neconstituționalitate care susțin o pretinsă diminuare a proporției cu care se reducea pedeapsa închisorii în cazul judecării cauzei în procedura simplificată, Parlamentul nu și-a depășit marja sa discreționară în această privință.

Totodată, din perspectiva criticilor autorului care susțin necesitatea unui mecanism care să garanteze aplicarea reducerii pedepsei pe baza legii în vigoare la momentul depunerii cererii privind judecarea pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Curtea constată o problemă de aplicare a legii în timp, care nu ţine de competența sa. Îi revine instanței de judecată să stabilească legea aplicabilă într-un caz concret.

Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.