Decizianr. 89din21.05.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025, după cum urmează:

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dnele judecătoare Diana Stănilă și Stella Bleșceaga și de dl judecător Leonid Chirtoacă, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Doamna Ruxanda Pulbere, judecătoare la Curtea de Apel Centru, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr. 252 din 17 august 2023. În acest sens, la 11 aprilie 2024, Comisia de evaluare a notificat-o pe dna Ruxanda Pulbere despre inițierea procedurii de evaluare.

La 13 mai 2025, Comisia de evaluare, în vechea componență de 6 membri, a aprobat Raportul de evaluare și i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Ruxanda Pulbere.

Prin Hotărârea nr. 367/30 din 15 iulie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a respins raportul Comisiei și a dispus reluarea procedurii de evaluare.

La 16 decembrie 2025, Comisia de evaluare, în noua componență (8 membri din 9, unuia fiindu-i admisă declarația de abținere), a aprobat un nou Raport de evaluare[1] și i-a propus, în mod repetat, Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Ruxanda Pulbere.

Prin Hotărârea nr. 692/50 din 30 decembrie 2025[2], Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării de către dna Ruxanda Pulbere, a dispus eliberarea din funcţie a domniei sale, privând-o de dreptul de a exercita funcția de judecător și alte funcții de demnitate publică timp de 5 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

Doamna Ruxanda Pulbere a contestat hotărârea în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dna Ruxanda Pulbere a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menționate la § 1

Printr-o încheiere din 26 februarie 2026, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative sunt următoarele:

Autoarea excepției susține că articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025, prevede că comisia de evaluare este formată din 6 membri. În același timp, articolul 6 alin. (1) din aceeași Lege stabilește că comisia de evaluare este formată din 9 membri, fapt care creează o incertitudine obiectivă privind componența legală a Comisiei de evaluare și regulile care guvernează adoptarea rapoartelor. Totodată, autoarea menționează că această inexactitate este amplificată de lipsa unor dispoziții tranzitorii care ar clarifica aplicarea în timp a noii componențe, în special în procedura de reevaluare. În opinia autoarei excepției, determinarea clară a componenței numerice reprezintă o condiție esențială pentru validitatea procedurii și pentru previzibilitatea rezultatului evaluării. Prin urmare, această inconsecvență legislativă este contrară articolelor 1 alin. (3), 23 alin. (2) și 116 din Constituție.

Referitor la textul „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, autoarea sesizării afirmă că pentru judecătorii evaluați pe baza Legii nr. 252 din 17 august 2023 diferența dintre avere, cheltuieli și venituri este raportată la salariul mediu stabilit pentru anul 2023, iar pentru judecătorii și candidații la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, evaluați pe baza Legii nr. 65 din 30 martie 2023, acest plafon financiar se raportează la salariul mediu prevăzut pentru anul începerii evaluării. Astfel, în condițiile în care salariul mediu pe economie este, prin natura sa, un indicator dinamic aflat în creștere anuală, aprecierea diferenței dintre avere, cheltuieli și venituri prin raportare în toate cazurile la anul 2023 conduce la un prag mai sever pentru judecătorii curților de apel și pentru alți subiecți ai evaluării, în absența unei justificări obiective și rezonabile. Din acest motiv, autoarea susține incidența articolelor 1 alin. (3), 16, 23 alin. (2) și 116 din Constituție.

Referitor la textul „[a]ctele sau constatările altor entități cu competențe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin. (6) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, autoarea excepției menționează că acesta le acordă comisiilor de evaluare o marjă largă de apreciere, care permite înlăturarea efectelor juridice ale actelor oficiale emise de autorități competente, inclusiv ale actelor fiscale și ale constatărilor autorităților de integritate, fără stabilirea unor criterii privind condițiile și limitele acestei marje. În opinia autoarei, textul criticat nu distinge situațiile în care un act oficial este contestat, infirmat sau declarat ilegal de situațiile în care acesta este valabil și se bucură de prezumția legalității, afectând astfel previzibilitatea aplicării acestor prevederi. De asemenea, textul contestat nu stabilește criterii privind condițiile în care valoarea probatorie a unui act oficial poate fi înlăturată și nici sarcina probei necesară pentru răsturnarea prezumției legălității acestor acte. Astfel, prevederile atacate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 6, 20, 28, 43 alin. (1), 46 alin. (3) și 116 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt textele din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, menționate

Curtea constată că anterior a fost sesizată să verifice constituționalitatea textelor „din 9 membri" din articolul 6 alin. (1) și „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, însă prin Deciziile nr. 21 din 19 februarie 2026 și nr. 43 din 12 martie 2026 a declarat inadmisibile aceste capete, pentru că autorii nu au argumentat incidența vreunui drept fundamental (a se vedea § 27 și, respectiv, § 21 din Deciziile menționate).

Referitor la textul „din câte 6 membri" din articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, în redactarea anterioară Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025, Curtea observă că, deși acesta a făcut anterior obiectul unei excepții de neconstituționalitate, în decizia sa, Curtea a reţinut că prevederile contestate nu au fost aplicate în cauza autorului excepției (a se vedea DCC nr. 21 din 19 februarie 2026, § 19).

De asemenea, Curtea menționează că articolul 11 alin. (6) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 a făcut obiect al controlului de constituționalitate în integralitatea sa, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025).

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează contestația împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea raportului de nepromovare a evaluării externe de către dna judecătoare Ruxanda Pulbere. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Curtea admite că textele: (i) „din 9 membri" din articolul 6 alin. (1); (ii) „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a); (iii) „[a]ctele sau constatările altor entități cu competențe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin. (6), din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative - ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

Cu referire la textul „din câte 6 membri" din articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, în redactarea anterioară Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025, în jurisprudența sa Curtea a reținut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr. 107 din 29 august 2023, § 14; DCC nr. 50 din 4 iunie 2024, § 21). Deși la momentul emiterii raportului de reevaluare în privința autoarei excepției (

Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 87 din 25 iulie 2024, § 15).

Autoarea excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 1 alin. (3) (

În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 1 alin. (3) şi 6 din Constituţie comportă un caracter general. Ele nu pot reprezenta repere separate şi nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr. 32 din 27 februarie 2025, § 19). De asemenea, Curtea a reţinut că articolele 16 și 23 din Constituţie nu au o aplicabilitate autonomă. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 42 din 8 aprilie 2025, § 31).

Totodată, Curtea observă că autoarea nu a argumentat în ce măsură articolul 28 din Constituție este incident în această cauză. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi a prevederilor legale contestate cu acesta, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 52 din 29 mai 2025, § 22).

Cu referire la textul „din 9 membri" din articolul 6 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, criticile autoarei se rezumă la faptul că, în cadrul procedurii de evaluare inițială, Legea nr. 252 din 17 august 2023, în redacția inițială a acesteia, prevedea o componență a comisiei de 6 membri, iar la etapa de reevaluare, după modificările legislative făcute prin Legea nr. 127 din 29 mai 2025, în vigoare din 12 iunie 2025, această componență a fost extinsă la 9 membri. În opinia autoarei, aceste împrejurări creează o incertitudine obiectivă privind componența legală a Comisiei de evaluare și privind regulile care guvernează adoptarea rapoartelor, fapt care ar genera repercusiuni grave asupra carierei sale de judecător. Curtea menționează că nu este competentă să stabilească aplicarea legii în timp la soluţionarea unei cauze. Aceste chestiuni sunt de competenţa instanţei de judecată în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 19 din 6 februarie 2025, § 19).

Suplimentar, Curtea consideră necesar de a menționa că, indiferent de modul în care este aplicată legea în timp și de componența numerică a Comisiei, esențial este ca subiectul evaluării să beneficieze de aceleași garanții procesuale de care se bucură, deopotrivă, și alți subiecți ai procedurii de evaluare. Modificările legislative operate prin Legea nr. 127 din 29 mai 2025, în vigoare din 12 iunie 2025, nu au afectat sub nicio formă independența comisiilor de evaluare și principiile de care acestea urmează să se ghideze în activitatea lor (a se vedea articolul 5 din Legea nr. 252 din 17 august 2023).

Cu referire la textul „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, autoarea sesizării a afirmat că pentru judecătorii evaluați pe baza Legii nr. 252 din 17 august 2023 diferența dintre avere, cheltuieli și venituri este raportată la salariul mediu stabilit pentru anul 2023, iar pentru judecătorii și candidații la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție evaluați pe baza Legii nr. 65 din 30 martie 2023 această diferență se raportează la salariul mediu prevăzut pentru anul începerii evaluării. În opinia autoarei, aprecierea diferenței dintre avere, cheltuieli și venituri prin raportare la anul 2023 în toate cazurile conduce la un prag mai sever pentru judecătorii curților de apel și pentru alți subiecți ai evaluării, în absența unei justificări obiective și rezonabile.

Curtea observă că, în sensul Legii nr. 252 din 17 august 2023 cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, evaluarea constă în verificarea integrităţii etice şi financiare a subiecţilor (articolul 11 din Lege). Astfel, se consideră că subiectul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că „diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" (articolul 11 alin. (3) lit. a) din Lege).

În același timp, Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție stabilește că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că „diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului" (articolul 11 alin. (3) lit. a) din Lege).

Diferența abordată de către autoarea excepției constă în baza distinctă de raportare a diferenței dintre avere, cheltuieli şi venituri. În cazul Legii nr. 252 din 17 august 2023, care este aplicată în cauza autoarei, această diferență se raportează la salariul mediu pe economie stabilit de Guvern pentru anul 2023, iar în situația subiecților Legii nr. 65 din 30 martie 2023 - la salariul mediu pe economie stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea subiectului.

Referitor la principiul egalităţii, garantat de articolul 16 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că discriminarea are loc atunci când persoane aflate în situaţii asemănătoare sunt tratate diferit (discriminare directă) sau atunci când persoane care se află în situaţii diferite sunt tratate în acelaşi mod (discriminare indirectă), cu excepţia cazului în care un asemenea tratament este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. O condiţie esenţială pentru existenţa tratamentului diferenţiat reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor (a se vedea HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 39; HCC nr. 35 din 9 noiembrie 2021, § 152). Verificarea respectării acestei cerinţe implică compararea situaţiei persoanei cu cea a subiecților în raport cu care pretinde un dezavantaj (a se vedea HCC nr. 8 din 6 aprilie 2023, § 32).

Curtea subliniază că subiecții evaluării enumerați în Legea nr. 252 din 17 august 2023 sunt,

Prin urmare, având în vedere că legile menționate se aplică unor categorii distincte de persoane, situația autoarei urmează a fi raportată la situația celorlalți subiecți care sunt evaluați pe baza acelorași prevederi legale,

În acest context,

Curtea observă că, de fapt, criticile autoarei vizează dezacordul acesteia cu plafonul financiar instituit de Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care este aplicabil în privința unor subiecți distincți,

În aceeași ordine de idei, Curtea reține că prevederile Legii nr. 65 nu constituie obiect al acestei excepții de neconstituționalitate și nici nu sunt aplicabile situației reclamantei, de vreme ce aceasta este subiect al evaluării externe pe terenul Legii nr. 252 din 17 august 2023. Prin urmare, Curtea nu poate proceda la controlul de constituționalitate al unor prevederi legale care nu urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei.

Referitor la textul „[a]ctele sau constatările altor entități cu competențe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin. (6) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autoarea sesizării a menționat că acesta împiedică subiectul evaluării de a prezenta cu titlu de probe în procedura de evaluare acte oficiale emise de autorități și, astfel, le lipsește de efecte juridice. În viziunea autoarei, prevederea contestată răstoarnă prezumția caracterului licit al averii dobândite, produce efecte directe asupra garanțiilor funcției de judecător și îngrădește dreptul autoarei la un control judiciar efectiv.

Curtea observă că formula „[a]ctele sau constatările altor entități cu competențe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin. (6) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 nu are scopul de a înlătura valoarea probatorie a actelor sau a constatărilor unor organe sau autorități în domeniile relevante și nici nu desființează prezumția legalității acestor înscrisuri. Potrivit articolului 14 alin. (7) din Legea menționată, subiectul evaluării poate prezenta orice dovezi pe care le consideră relevante pentru clarificarea dubiilor comisiei de evaluare. Citite împreună, prevederile în discuție permit Curții să conchidă că subiectul evaluării nu este privat de dreptul de a prezenta în procedura de evaluare cu titlu de probe acte sau constatări ale altor entități pe marginea aspectelor patrimoniale sau de etică, ci doar clarifică ponderea probatorie a acestora, și anume limitează valoarea lor prestabilită, acestea urmând a fi apreciate în coroborare cu alte probe relevante, fără ca o probă sau alta să se bucure de prioritate în raport cu celalalte.

De altfel, reglementări similare au fost prevăzute de către legislator atât în Codul de procedură civilă (articolul 130 alin. (2)), cât și în Codul de procedură penală (articolul 27 alin. (2)), în sensul în care nicio probă nu are forță probantă dinainte stabilită fără aprecierea acesteia în modul prevăzut de lege, cu respectarea tuturor exigențelor unui proces echitabil.

Totodată, Legea nr. 252 nr. 17 august 2023 obligă Consiliul, la etapa aprecierii raportului de evaluare a candidatului, să emită o hotărâre motivată (articolul 18 alin. (3) din Lege), în care să dea apreciere tuturor împrejurărilor relevante care au impus adoptarea soluţiei într-un anumit caz, inclusiv să motiveze admiterea sau respingerea arbitrară a unor probe (a se vedea,

Mai mult, Curtea reține că autoritățile care emit acte și constatări oficiale acționează în baza competențelor atribuite de lege și urmăresc în realitate un alt obiectiv decât cel al procedurilor de evaluare extraordinară. De exemplu, autoritatea competentă în domeniul fiscal supraveghează respectarea de către subiecți a prevederilor legislației fiscale, iar Autoritatea Națională de Integritate verifică respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor, precum și aspectele ce țin de avere și interese personale. În același timp, preambulul Legii nr. 252 din 17 august 2023 menționează că această lege a fost adoptată în vederea asigurării integrităţii judecătorilor și a procurorilor şi sporirii încrederii societăţii în justiţie. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că procedura de evaluare externă a integrităţii financiare şi etice a procurorilor şi judecătorilor are un caracter excepţional şi face parte din reforma domeniului justiţiei (a se vedea DCC nr. 50 din 10 aprilie 2025, § 25; DCC nr. 19 din 12 februarie 2026, § 34).

Pentru că nu s-a demonstrat incidența unui drept fundamental prevăzut de Constituție, Curtea notează că nici articolele 1 alin. (3), 6, 16 și 23 alin. (2) din Constituție nu sunt incidente.

Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.